Danii românești pentru Mănăstirea athonită Dionisiu, cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”

de | iun. 24, 2020 | Documentare

În salba de așezăminte monahale din Muntele Athos se numără și cea a călugărului sau cuviosului Dionisie, cunoscută în timp a Sfântului Dionisie, ce-l are ca ocrotitor pe Sfântul Ioan Înaintemergătorul și Botezătorul Domnului. Hramul bisericii mari este cel închinat sărbătorii din ziua de 24 iunie, Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul.

Cu ajutorul împăratului bizantin Alexios al III-lea Comnenul și prin bunăvoința mitopolitului Teodosie al Trapezundei, mănăstirea a fost construită în veacul al XIV-lea. Lăcașul de cult a fost înzestrat cu numeroase danii, dar și cu un hrisov ce legifera evenimentul și, totodată, pomenirea întru veșnicie a familiei bazileului.

După Căderea Constantinopolului, în 1453, dar mai cu seamă în secolul al XVI-lea, câțiva domnitori din țara noastră au ajutat la reconstrucția clădirilor și la ridicarea bisericii mari, ce dăinuiește până astăzi. Unul dintre aceștia a fost binecunoscutul voievod Neagoe Basarab (1512-1521), canonizat ca sfânt al Bisericii noastre, în anul 2008. El a renovat turnul de apărare și noul apeduct, dăruind moaștele Sfântului Ioan Botezătorul și cele ale Sfântului Nifon, patriarh al Constantinopolului, fost și mitropoilt al Ungrovlahiei pentru o scurtă perioadă de timp.

În urma unui mare incendiu din anul 1535, care distrus o mare parte din mănăstire, domnitorul Petru Rareș (1527-1538), urmând exemplul înaintașului său, a refăcut o parte din așezământul monahal, înălțând și catoliconul. De asemenea, fiica sa, Ruxandra, împreună cu soțul ei, domnul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561/1564-1568), a construit partea de zidiri dinspre mare. La fel, Ruxandra și fiul ei, Bogdan, au răscumpărat moșiile ipotecate ale lăcașului de cult[1].

Între zidurile zvelte și monumentale ale mănăstirii ce leagă muntele de mare se află biserica principală, cunoscută sub numele de catolicon, închinată Sfântului Ioan Botezătorul. Planul arhitectural este cel încetățenit de triconc, biserica fiind, la rândul ei, alcătuită în spațiile deja consacrate: altar, naos și pronaos. Cea mai valoroasă este pictura interioară, realizată între anii 1547/1548 de către pictorul cretan Tzortis, ucenicul lui Teofan Cretanul, dar de mare importanță sunt icoanele (iconostasul) și moaștele adăpostite aici. În semn de pioasă aducere aminte sau recunoștință, pe peretele apusean din naos a fost pictat tabloul votiv, ce îi înfățișează pe domnitorul Petru Rareș alături de doamna sa, Ruxandra, și pe fiii săi Ștefan, Constantin, Iliaș, reprezentați în calitate de ctitori[2].

În același sens, amintim și de prezența iconică, într-un mozaic din curtea mănăstirii, a Sfântului Dionisie, înaintea Sfântului Ioan Botezătorul, împreună cu Sfântul Nifon, patriarhul Constantinopolului, numiți ctitori. Alături sunt redați, în poziții simetrice, împăratul Alexios al III-lea Comnenul și voievodul Neagoe Basarab.

În tezaurul nestematelor valori de artă bisericească ale mănăstirii se află și altele, ce atestă prezența domnitorilor români; este, fără îndoială, demn de amintit și de frumosul chivot împodobit al voievodului Neagoe Basarab (cu moaștele Sfântului Nifon), de epitrahilul dăruit de familia domnitorului Petru Rareș, și de frescele cu tema Judecății de Apoi din pronaos, executate de zugravul român Macarie, în anul 1788 etc.[3] Amintim și de icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, a Imnului Acatist, cea care a fost purtată de Patriarhul Serhie în timpul asediului avarilor și sciților din anul 626[4].

Arta bisericească de la Sfântul Munte Athos este cunoscută și datorită daniilor domnitorilor neamului nostru românesc, care,de multe ori în istorie, au devenit, pe bună dreptate, susținătorii și moștenitorii artei bizantine și postbizantine, ca și în cazul a două exemple semnificative de la Mănăstirea Dionisiu, respectiv Sfântul voievod Neagoe Basarab și domnitorul Petru Rareș, împreună cu familiile lor.

Sfântul Nifon și Sfântul Voievod Neagoe Basarab, tempera pe lemn, 1515?, capacul raclei Sfântului Nifon
Sfântul Nifon și Sfântul Voievod Neagoe Basarab, tempera pe lemn, 1515?, capacul raclei Sfântului Nifon

Voievod Neagoe Basarab cu fiii săi Ștefan, Constantin și Iliaș împreună cu Doamna Ruxandra, frescă, sec. al XVI-lea
Voievod Neagoe Basarab cu fiii săi Ștefan, Constantin și Iliaș împreună cu Doamna Ruxandra, frescă, sec. al XVI-lea

Maica Domnului a Imnului Acatist, tempera pe lemn, sec. al VII-lea
Maica Domnului a Imnului Acatist, tempera pe lemn, sec. al VII-lea

Danii românești pentru Mănăstirea athonită Dionisiu, cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”
Moaștele Sfântului Ioan Botezătorul, chivot

Sfântul Ioan Botezătorul însoțit de Sfinții Dionisie și Nifon, alături de împăratul Alexios al III-lea și Neagoe Basarab, domnitorul Țării Românești, mozaic contemporan (restaurat 2013)
Sfântul Ioan Botezătorul însoțit de Sfinții Dionisie și Nifon, alături de împăratul Alexios al III-lea și Neagoe Basarab, domnitorul Țării Românești, mozaic contemporan (restaurat 2013)


[1] https://doxologia.ro/viata-bisericii/sfantul-munte-athos/manastirea-dionisiu-din-sfantul-munte-athos  24 06. 2020 ora 8 43

[2] Virgil Vătășianu, Istoria artei europene, Ed. Meridiane, București, 1972, p. 231.

[3] https://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/manastirea-dionisiu-sfantul-munte-athos-120383.html 24 06. 2020 ora 9 20.

[4]https://doxologia.ro/liturgica/iconografie/icoana-maicii-domnului-imnul-acatist-de-la-manastirea-dionisiu  24 06. 2020 ora 9 30.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/grigore-samboan/" target="_self">Grigore Sâmboan</a>

Grigore Sâmboan

absolvent al studiilor de Teologie și Jurnalism redactor radio Renașterea

Ultimele articole

Valeriu Gafencu – sfântul închisorilor

Valeriu Gafencu – sfântul închisorilor

Valeriu Gafencu a fost numit de către Nicolae Steihardt „sfântul închisorilor”. Este greu să vorbim despre sfinții din temnițele comuniste fără măcar a aminti de Valeriu Gafencu. Dintre toți, el pare să fie cea mai emblematică persoană a deținutului politic care în...

Îngrijirile paliative: de la teorie la empatie

Îngrijirile paliative: de la teorie la empatie

În condiții grafice de excepție, sub semnătura părintelui Bogdan Chiorean, director al Centrului de Îngrijiri Paliative din Cluj-Napoca, la Editura Renașterea a văzut lumina tiparului cartea intitulată „Îngrijirile paliative: de la teorie la empatie”. „Aș putea să...

Mai multe din Documentare
Vechi biserici de lemn călătoare din județul Cluj

Vechi biserici de lemn călătoare din județul Cluj

Fascinanta poveste a unor biserici de lemn, monument istoric, care au călătorit cu multe popasuri până în locul unde se găsesc în prezent stârnește interes celor pasionați de aceste valori de patrimoniu. Fenomenul mutării unor biserici de lemn vechi dintr-un sat în...

Bisericile de lemn din patrimoniul județului Cluj

Bisericile de lemn din patrimoniul județului Cluj

În patrimoniul județului Cluj se regăsesc aproape 80 de biserici vechi de lemn, unele din secolul al XVII-lea incluse pe Lista Monumentelor Istorice. Mai mult de 30 de astfel de lăcașuri de cult păstrează pictura murală originală. Altele sunt valoroase prin frumusețea proporțiilor și a detaliilor de arhitectură. Există și câteva ansambluri de pictură parietală, de mare valoare plastică, bine păstrate.

VICTOR ROTH (1874-1936), un sebeșean mai puțin cunoscut

VICTOR ROTH (1874-1936), un sebeșean mai puțin cunoscut

De-a lungul ultimului mileniu, comunitatea săsească a Sebeşului a fost cea care a modelat destinele acestuia şi care, prin modul de organizare, tipul de mentalitate, disciplina, rigoarea şi seriozitatea specifică popoarelor germanice i-a conturat imaginea de burg...

Episcopul Nicolae Ivan, întruparea hărniciei

Episcopul Nicolae Ivan, întruparea hărniciei

A trecut la cele veșnice în 1936, 3 februarie, după ce Clujul a fost revoluționat de către el prin hărnicie, prin dragoste de neamul românesc, prin bucuria de a sfinți biserici și catedrale, de a înființa reviste și școli, dintre care Academia Teologică este cea mai...

Mănăstirea „Sfântul Spiridon” Strâmba

Mănăstirea „Sfântul Spiridon” Strâmba

Mănăstirea Strâmba, cu hramul „Sfântul Ierarh Spiridon”, este așezată la marginea satului Strâmba, în partea de nord a comunei Josenii Bârgăulului, județul Bistrița-Năsăud. Așezământul monahal a luat ființă în anul 1999, cu binecuvântarea Mitropolitului Bartolomeu...