Denia Canonului cel Mare, săvârșită de ÎPS Andrei, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca
Photo Credit To Darius Echim
Denia Canonului cel Mare, săvârșită de ÎPS Andrei, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca

Denia Canonului cel Mare, săvârșită de ÎPS Andrei, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca

În săptămâna a V-a din Postul Paştilor, miercuri seara, 10 aprilie 2019, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a oficiat Denia în cadrul căreia s-a citit integral Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul.

Alături de Ierarh, în rugăciune, au fost preoții și diaconii slujitori ai Catedralei, părinții profesori, studenții teologi și elevii seminariști ai celor două instituții de învățământ teologic din Cluj-Napoca, precum și numeroși credincioși, care au rostit împreună cu strana cele 250 de stihiri urmate de invocația: „Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă!”, cerere care amintește de rugăciunea vameșului din prima duminică a perioadei Triodului.

Răspunsurile la slujbă au fost date de Corul Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, dirijat de arhid. asist. univ. dr. Daniel Mocanu.

La final, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a ținut un cuvânt de învățătură, intitulat „Evenimentele concrete stimulează pocăința noastră”, evidențiind faptul că Sfântul Andrei Criteanul a alcătuit acest canon de pocăință pentru ca evenimentele concrete cuprinse în scrierile canonului să stimuleze pocăința noastră.

Denia Canonului Pocăinței

Deniile, slujbe specifice Postului Mare, sunt utrenii care se săvârşesc în seara zilei precedente. Astfel, Denia Canonului cel Mare este utrenia zilei de joi, oficiată miercuri seara.

Încă din prima săptămână a Postului, cultul Bisericii este marcat de citirea, de luni până joi, în patru părți a Marelui Canon, cunoscut drept Canonul Sfântului Andrei Criteanul.

Canon se citește în întregime în săptămâna a cincea din Postul Paștilor, în cadrul deniei de miercuri seara.

Scopul acestui canon, scris de Sfântul Andrei Criteanul († circa 740 d.Hr.), este să ne readucă aminte de starea noastră de păcătoșenie, de necesitatea chemării numelui lui Iisus Hristos în inima noastră și de importanța pe care o are pocăința în viața noastră.

Din punct de vedere al structurii, Canonul cel Mare este cel mai extins imn liturgic din cultul ortodox, alcătuit din nouă cântări compuse la rândul lor din stihiri scurte de pocăință, 250 la număr, ritmate de invocația „Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă”.

„Canonul cel Mare poate fi descris ca o plângere de pocăință care ne vorbește de proporțiile și adâncimea păcatului, tulburând sufletul cu căință, jale dar și nădejde. Cu o măiestrie unică, Sfântul Andrei parcurge marile teme biblice – Adam și Eva, Raiul și căderea în păcat, Noe și potopul, David, Cain, pământul făgăduinței și, în cele din urmă, Hristos și Biserica împletindu-le cu mărturisirea păcatului și suferinței.

Evenimentele istoriei sfinte nu sunt prezentate în istoricitatea lor, ci ele sunt dezvăluite ca evenimente ale istoriei mele personale, ca fapte ale vieții mele, faptele lui Dumnezeu din trecut ca fapte îndreptate spre mine și spre mântuirea mea. Parcurgerea faptelor pacătoșilor din Scriptură nu are în vedere critica acestora, ci ele vorbesc de tragedia păcatului și a trădării ca dramă personală.

Canonul începe într-o notă foarte personală: «de unde voi începe a plânge faptele vieții mele ticăloase? Ce începere voi pune, Hristoase, acestei tânguiri de acum? » Și aceasta, pentru că atunci când vorbești de păcat, iar Sfântul Andrei știa bine acest aspect, poți declara în nume personal «că cel dintâi sunt eu». Mai apoi, unul după altul, păcatele sunt dezvăluite cu dezarmantă sinceritate, istoria căderii omului în păcat fiind și istoria mea: «Râvnind neascultării lui Adam, celui dintâi zidit, m-am cunoscut pe mine dezbrăcat de Dumnezeu și de Împărăția cea veșnică, și de desfătare, pentru păcatele mele».

(…) Rolul și scopul Canonului cel Mare este să ne descopere păcatul și, astfel, să ne conducă spre pocăință, să descopere păcatul nu prin definiții, ci printr-o adâncă meditație asupra măreției istoriei biblice, care este cu adevărat o istorie a păcatului, a pocăinței și a iertării.”, conform celor afirmate de inspectorul eparhial pe probleme de catehizare parohială, pr. lect. Liviu Vidican-Manci, în cadrul programului catehetic din Postul Paștilor de anul acesta, intitulat sugestiv „Cateheze la Canonul Sfântului Andrei Criteanul. «De ce plâng sfinții?»”. Catehezele pot fi citite AICI

Mai multe fotografii găsiți AICI

În săptămâna a V-a din Postul Paştilor, miercuri seara, 10 aprilie 2019, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca,…

Publicată de Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului pe Miercuri, 10 aprilie 2019

 

Autor

Darius Echim

Absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În prezent, masterand al aceleiași unități de învățământ superior și student senator în Senatul Universității Babeș-Bolyai. Din ianuarie 2018 este corespondent Trinitas TV în Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, fotograf și redactor-colaborator la Radio Renașterea.

Articole pe aceeași temă

Distribuie