Despre duhul trândăviei | Rugăciunea Sf. Efrem Sirul, explicată de Mitropolitul Andrei

de | mart. 13, 2022 | Catehetica

Primul duh necurat este cel al trândăviei, al lenevirii. Dorim să scăpăm de lenea duhovnicească, dar nu numai; de lene, în general, pentru că lenea este o patimă. Sfântul Apostol Pavel le-a scris tesalonicenilor în a doua epistolă, în capitolul trei, un lucru care este valabil și pentru noi: Căci şi când ne aflam la voi, v-am dat porunca aceasta: dacă cineva nu vrea să lucreze, acela nici să nu mănânce. Pentru că auzim că unii de la voi umblă fără rânduială, nelucrând nimic, ci iscodind. Dar unora ca aceştia le poruncim şi-i rugăm, în Domnul Iisus Hristos, ca să muncească în linişte şi să-şi mănânce pâinea lor.

Este foarte cunoscut numele poetului Vasile Militaru, poet creștin care a murit în temniță pentru că nu a fost iubit de comuniști. El a scris multe versuri cu caracter duhovnicesc, și o strofă din poezioarele lui zice așa: Adevărul despre lene, mi l-a spus a mea bunică/ Omul este ca și apa, dacă stă prea mult se strică[1]. În general, păcatele oribile, păcatele urâte, le comit oamenii care nu lucrează nici pe tărâm duhovnicesc, nici pe cel material. Omul care e preocupat de lucruri frumoase nu are vreme de păcate. De aceea înțeleptul Solomon, în Cartea Pildelor, în capitolul șase, de la versetul șase, ne învață acest lucru: Du-te, leneşule, la furnică şi vezi munca ei şi prinde minte! Ea, care nu are nici mai-mare peste ea, nici îndrumător, nici sfătuitor, îşi pregăteşte de cu vară hrana ei şi îşi strânge la seceriş mâncare. Sau mergi la albină şi vezi cât e de harnică şi ce lucrare iscusită săvârşeşte. Munca ei o folosesc spre sănătate şi regii şi oamenii de rând. Ea e iubită şi lăudată de toţi, deşi e slabă în putere, dar e minunată cu iscusinţa. Până când, leneşule, vei mai sta culcat? Când te vei scula din somnul tău? Puţin somn, încă puţină aţipire, puţin să mai stau în pat cu mâinile încrucişate! Iată vine sărăcia ca un trecător şi nevoia te prinde ca un tâlhar. Dar dacă nu vei lenevi, atunci va veni secerişul tău ca un izvor, iar lipsa va fi departe de tine. Acesta este adevărul: e necesară munca atât pe tărâm duhovnicesc, cât și pe tărâm social.

Părintele Paisie Aghioritul constata că în general lumea e moleșită. Spunea mai mult, noi, creștinii care ne punem problema, trebuie să devenim exemple de activism pentru ceilalți oameni. El îi împarte pe oameni în trei categorii: elevii și studenții ar vrea să ia note mari fără să învețe, oamenii maturi ar vrea să câștige mult fără să muncească și toți creștinii să ajungă în rai fără să se roage, fără să facă fapte bune, fără să facă milostenie, fără să se nevoiască. Aceste trei lucruri sunt absolut imposibile[2].

Duhul trândăviei sau duhul lenevirii, Îl rugăm pe Dumnezeu să îl izgonească de la noi. Și aceasta o facem folosindu-ne de rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, specifică Postului Mare.


[1] Vasile Militaru, Șoaptele îngerilor și Poemele nemuririi, ed. Lumină din lumină, București, 1995, p. 83.

[2] Cuviosul Paisie Aghioritul, Cu durere și cu dragoste pentru omul contemporan, Chilia Bunei-Vestiri, Schitul Lacu, Sf. Munte Athos, 2000, p. 220.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/ips-andrei/" target="_self">Mitropolitul Andrei</a>

Mitropolitul Andrei

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului.

Ultimele articole

Înălţarea Domnului

Înălţarea Domnului

La patruzeci de zile după Înviere, Mântuitorul Iisus Hristos S-a înălțat la cer. Ucenicii, judecând, ca și noi, lucrurile foarte omenește, erau cuprinși de tristețe și de dezolare. Pleca de la ei Cel în care și-au pus toată nădejdea. Cel ce era viața și bucuria lor....

Mai multe din Catehetica
Despre incinerare în învățătura ortodoxă

Despre incinerare în învățătura ortodoxă

Așa cum am observat în cateheza anterioară, creștinului ortodox nu-i este indiferent unde și cum este așezat trupul lipsit de viață. Cimitirul nu este un semn al morții, nu are sensul de necropolă (tradus mot a mot, orașul morților) ci un loc al adormirii în orizontul...

Despre cimitir în învățătura ortodoxă

Despre cimitir în învățătura ortodoxă

Chiar dacă trupurilor noastre vor învia, să nu uităm că pentru inițierea acestui proces trebuie ca mai întâi să fi murit. Gândul la înviere ne face, așa cum spuneam în rândurile anterioare, să privim viața și moarte cu alți ochi. Faptul că Hristos a înviat, că S-a...

Despre înviere în învățătura ortodoxă

Despre înviere în învățătura ortodoxă

Ce poate fi mai greu decât să crezi că omul va învia! Cine a înviat? Nimeni, se vor grăbi unii să spună. Și pe timpul Mântuitorului era o categorie socială și religioasă care susținea că omul nu mai învie, deși informații cu privire la această realitate avem încă din...

Despre moarte în învățătura ortodoxă

Despre moarte în învățătura ortodoxă

Nimic nu pare mai rece, mai înfricoșător, mai tainic decât moartea. Dacă în cateheza precedentă am atins câteva idei despre viață, despre rostul nostru pe pământ, în aceste pagini vom avea în atenție pragul ce trebuie trecut înainte de a vedea viața cea adevărată. Ce...

Despre viață în învățătura ortodoxă

Despre viață în învățătura ortodoxă

Creștinii recunosc în unanimitate că lumea este opera unui Dumnezeu atotputernic și iubitor. Nimic din ceea ce vedem, simțim, pipăim, auzim, nimic din ceea ce există sub soare nu ar fi dacă Dumnezeu nu ar fi Creatorul absolut. Cosmosul, cele văzute și cele nevăzute, i...