Viaţa noastră spirituală depinde de felul raportării noastre la Hristos. Împărtăşirea noastră de Hristos, care culminează în Sfânta Euharistie, ne conferă viaţă şi lucrează în noi eliberarea de moarte. Asupra frecvenţei acestui act s-au purtat de-a lungul timpului mai multe controverse. Credincioşii au fost mereu frământaţi de întrebarea: ne împărtăşim mai des sau mai rar? Oricând însă ne apropiem de dumnezeiasca Euharistie noi trebuie să o facem cu pregătire şi cu sentimentul nevredniciei. În felul acesta Dumnezeu poate lucra în noi o înnoire duhovnicească. Asupra acestui aspect au reflectat preoţi şi teologi, în dorinţa lor de a lumina poporul.

Rațiunea nu primește, iar inima nu poate | Duminica a 19-a după Rusalii
Ev. Luca 6, 31-36 Predica de pe munte - Iubirea vrășmașilor „Şi precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea; Şi dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteţi avea? Căci şi păcătoşii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei. Şi dacă faceţi bine celor...