Istoria rasismului și a eugeniei, mecanismele prin care ideile construite în mediul intelectual au ajuns să influențeze decizii politice, dar și dificultatea societăților de a-și asuma propriile pagini incomode din trecut, s-au aflat în centrul unei noi ediții a emisiunii „Dialoguri”, de la Radio Renașterea. Invitat a fost profesorul universitar Marius Turda, de la Oxford, membru de onoare al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române.
Întâlnirea a avut loc în contextul Festivalului Internațional de Carte Transilvania, unde specialiștii Centrului de Istorie a Eugeniei și Rasismului, din cadrul Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, aduc în atenția publicului două noi apariții editoriale dedicate unor teme sensibile și, în același timp, esențiale pentru înțelegerea istoriei europene.
Este vorba despre volumul „O istorie culturală a rasei. Volumul I. Antichitatea”, coordonat de istoricul Marius Turda, în traducerea cercetătorului Varga Attila, apărut la Editura Mega, și despre lucrarea „De la Ungaria Mare la România Mare – Sânge, rasă și națiune”, semnată de Marius Turda, Zsuzsa Bokor, Tudor Georgescu, Adrian-Nicolae Furtună, Ottmar Trașcă, Corneliu Pintilescu și Varga Attila, publicată la Editura Polirom. Cele două volume deschid spre analiză teme precum identitatea, rasa, eugenia, națiunea, propaganda și discriminarea și urmăresc felul în care anumite concepții dezvoltate inițial în spațiul științific, medical sau intelectual au ajuns, în anumite momente istorice, până la nivelul deciziei politice.
În cadrul emisiunii „Dialoguri”, profesorul Marius Turda a vorbit despre originile și persistența discursurilor rasiste, despre contextul în care ideile eugenice s-au răspândit în Europa și despre felul în care acestea au fost preluate și adaptate inclusiv în România și Ungaria. O atenție deosebită a fost acordată discursului eugenic din România Mare și modului în care cercetările, teoriile și concepțiile unor medici, oameni de știință și intelectuali au influențat în timp spațiul public și politic. Dialogul a urmărit și canalele prin care asemenea idei au circulat între diferite țări și școli de gândire și modul în care acestea au căpătat legitimitate în anumite contexte istorice.
Un alt punct important al discuției l-a constituit dificultatea asumării unor capitole sensibile din istoria României. Istoria eugeniei rămâne, în multe privințe, mai puțin cunoscută publicului larg, iar cercetarea documentelor de arhivă, a publicațiilor de epocă și a surselor științifice poate contribui la reconstruirea unei imagini mai complete asupra perioadei. În dialog a fost abordată și problematica României din timpul celui de-al II-lea Război Mondial, în raport cu politicile și concepțiile eugenice ale epocii, precum și felul în care aceste idei s-au intersectat cu naționalismul, politicile demografice și proiectele de inginerie socială.
Celălalt volum prezentat la Cluj, „O istorie culturală a rasei”, oferă un cadru mai larg de înțelegere a modului în care conceptul de rasă a fost construit și reinterpretat de-a lungul timpului. Discuția a urmărit inclusiv felul în care reprezentările culturale și vizuale au contribuit, mai ales în secolul al XX-lea, la consolidarea anumitor stereotipuri. Profesorul Marius Turda a explicat și rolul cinematografiei, al culturii de masă și al mediului academic în construirea și răspândirea unor asemenea reprezentări, precum și traseele prin care ideile dezvoltate în spațiul german sau american au ajuns să influențeze și mediile intelectuale din Europa Centrală și de Est.
Un alt subiect sensibil a vizat modul în care societatea contemporană se raportează la personalități istorice ale căror biografii includ atât contribuții culturale sau politice importante, cât și adeziuni ori apropieri de idei rasiste sau eugenice. Dialogul a pus accent pe necesitatea unei lecturi istorice nuanțate, capabile să țină împreună atât realizările, cât și aspectele controversate ale unei biografii. În cadrul ediției au fost prezentate și experiențele de cercetare care au stat la baza numeroaselor lucrări publicate de Marius Turda despre eugenie, rasă și națiune în România, Ungaria și Europa Centrală, precum și direcțiile viitoare ale activității sale editoriale.
Prezența profesorului Marius Turda la Cluj este legată și de conferința „Rădăcini și moșteniri identitare”, dedicată reflecției asupra modului în care trecutul continuă să influențeze percepțiile, identitățile și tensiunile prezentului. Ediția „Dialoguri” a propus, astfel, o incursiune într-o zonă dificilă a istoriei, dar necesară pentru înțelegerea mecanismelor prin care prejudecățile, teoriile despre rasă și proiectele eugenice au putut deveni, în anumite momente, parte a discursului oficial și a politicilor de stat.
Cele două volume lansate în cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania, invită la o lectură critică și documentată a trecutului și la recuperarea unor capitole istorice care pot ajuta publicul să înțeleagă mai bine nu doar epocile în care aceste idei s-au format, ci și ecourile lor în societatea contemporană.
Vă invităm să audiați emisiunea.
