Despre smerenia urbană

de Eseu

Smerenia înseamnă să fii în inimă cu Predica de pe Munte și Cele Nouă Fericiri, dar să vezi că te-ai înzăpezit pe muntele Celor Zece Legi și nu poți căuta la Rugul Aprins al credinței.

Smerenia înseamnă să vrei să ajungi pe Muntele Taborului, dar să te împotmolești pe anevoiosul drum al postului.

Smerenia înseamnă să te gândești mereu la cuvintele Evangheliei și să oftezi că nici măcar pe jumătate sau pe sfert nu le-ai împlinit.

Smerenia înseamnă să ierți fără mărețe strategii pedagogice aplicate celuilalt.

Smerenia înseamnă să zâmbești la ghișeu când un chip încruntat te primește.

Smerenia înseamnă să stai la coadă, dar să nu te prefaci că ești umil și nici afectat de lungimea rândului.

Smerenia înseamnă să vorbești din ce în ce mai stins când cineva strigă din ce în ce mai tare.

Smerenia înseamnă să nu intervii brutal și indiscret într-o discuție, dar în același timp nu înseamnă să aprobi mecanic spusele interlocutorului.

Smerenia înseamnă să știi că vrei să fii mai bun, mai atent, mai jertfitor, dar să sesizezi mereu distanța până la virtute.

Smerenia înseamnă să vrei cerul în tine, dar să nu uiți că încă te hrănești cu roadele pământului.

Smerenia înseamnă să iubești slujbele Bisericii, dar să nu crezi nicio clipă că tu ești garantul dreptei lor săvârșiri.

Smerenia înseamnă să recunoști smerenia în ceilalți, dar să nu te transformi în protectorul abuziv al acestei virtuți.

Smerenia înseamnă să dai tot ce ai în suflet gândindu-te că poate a mai rămas ceva nedăruit.

Smerenia înseamnă să discuți senin cu cel care te-a acroșat în trafic, dar totuși să-i ceri asigurarea.

Smerenia înseamnă să fii extrem de sociabil, dar niciodată să nu-ți epuizezi ființa sau adâncurile în fața celorlalți.

Smerenia înseamnă să-i convingi subtil pe ceilalți că funcția ta nu e ființa ta.

Smerenia înseamnă să mai rabzi atunci când toți îți spun că nu mai e nimic de răbdat.

Smerenia înseamnă să te recunoști nu doar în greșelile tale, ci mai ales în răceala de a nu vrea să le depășești.

Smerenia înseamnă o clipă de credință adâncă în lungul șir de îndoieli ale zilei.

Smerenia înseamnă să ceri credință ca unul care niciodată nu a avut gustul ei.

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Mai multe din Eseu
Episcopul Nicolae Ivan și Testamentul său | Mircea Gelu Buta

Episcopul Nicolae Ivan și Testamentul său | Mircea Gelu Buta

În data de 7 februarie 1936, în cadrul ședinței plenare a Consiliului Eparhial Ortodox Român din Cluj, a fost desfăcut codicilul testamentului răposatului Episcop Nicolae Ivan, care a fost predat spre executare executorilor testamentari P.S. Episcop Ioan al Armatei şi...

Lecțiile Mitropolitului Bartolomeu al Clujului | Pr. Ştefan Iloaie

Lecțiile Mitropolitului Bartolomeu al Clujului | Pr. Ştefan Iloaie

„Este vorba de sufletul meu...” Mulţi dintre contemporani se raportează la mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania ca la o personalitate culturală şi eclesială care a fost și rămâne un reper de autoritate, el constituind – încă din viaţă – o referinţă a valorilor...