Dimitrie Cuclin – academicianul uitat

Compozitor, muzicolog, filosof, scriitor și traducător român. Acesta a fost Dimitrie Cuclin.

S-a născut în 24 martie 1885, la Galați în familia unui profesor de muzicǎ, ce i-a oferit primele noțiuni teoretice. După școala primară, Dimitrie Cuclin a urmat, între 1896 – 1903, cele șapte clase ale liceului “Vasile Alecsandri”, din perioada căruia datează primele sale încercări (drama “Ad majorem feminae gloriam”). Una dintre aceste compoziții, un menuet pentru cvartet de coarde, trimisă lui Dumitru Kiriac Georgescu l-a determinat pe compozitor să încurajeze venirea lui Cuclin la București, cu scopul de a studia vioara.

Acesta s-a înscris în 1904 la teorie și armonie unde studia în continuare și vioara. După trei ani de studiu la Academia Regală de Muzică, Cuclin a obținut o bursă de la ministrul Spiru Haret, pentru studii de muzică în Franța. Aici el a urmat timp de trei luni Conservatorul, dar nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru admitere. Ȋntre 1908 – 1914 a studiat compoziția la Schola Cantorum din Paris.

După ce s-a întors în țară, odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, s-a refugiat la Iași, unde a cântat în mai multe rânduri într-o orchestră condusă de George Enescu. Din 1919 a început o bogatǎ activitate pedagogicǎ la Conservatorul din București unde a predat istoria muzicii și estetica muzicalǎ (1919 – 1922), contrapunct, fugǎ, forme muzicale și esteticǎ (1930 – 1939), armonie, contrapunct și compoziție (1939 – 1948) . Ȋntre 1924 și 1930 a fost și profesor de vioarǎ la City Conservatory of Music și la Brooklin College of Music din New York. Aici a susţinut concerte cu lucrări din literatura clasică a viorii, mult apreciate în Musical Courier, revista care i-a recunoscut şi valoarea esteticii muzicale.

Dimitrie Cuclin a realizat un vast sistem simfonic, cuprinzând 25 de simfonii, fiind un susținător al monumentalului în simfonie . Unele simfonii ale sale, de pildă, durează cât un întreg concert simfonic (simfonia a XII-a, cea mai lungă, durează 6 ore). Cuclin a compus, de asemenea, și 6 opere: „Soria” (1911) , „Ad majorem feminae gloriam” (1915) , „Traian și Dochia (1921) , „Agamemnon” (1922) , „Bellerophon” (1925) , „Meleagridele” (1958) .

Pe lângă toate acestea, a compus sonate, sonatine, cvartete, madrigale, valsuri, piese corale, concerte pentru vioară, pian, melodii de inspirație folclorică etc.

Cuclin a scris foarte mult, în limbile română, engleză și franceză. Opera sa literară cuprinde piese de teatru, librete muzicale și poezii, foarte multe în manuscris. Dintre publicații, menționăm următoarele: Destinée mystique. Poésies diverses, Poems, Doine și sonete, Sofonisba: tragedie într’un prolog și trei acte în versuri.

Dimitrie Cuclin a murit la data de 7 februarie 1978.

 

Surse:

Ella Istratty și Dan Smântânescu, Convorbiri cu Dimitrie Cuclin, București, Editura muzicală, 1985

Ion Bârsan , Convorbiri cu Dimitrie Cuclin, Galați, editura Porto Franco, 1995

Nicolae Moldovan, Dimitrie Cuclin. Omul, gânditorul și compozitorul, Galați, editura Alma, 2001

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Cuclin

 

 

 

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Dimitrie Cuclin – academicianul uitat
Loading
/
„Vlădica Nicolae s-a mutat în străbuni” | Corneliu Coposu

„Vlădica Nicolae s-a mutat în străbuni” | Corneliu Coposu

Text apărut în ziarul Ardealul, Bucureşti, Anul I, nr. 5, 16 martie 1941, p. 10. Zi mohorâtă de doliu. Steaguri cernite străjuiesc în oraşul troienit. Viers jalnic de clopote, viers de durere, străbate văzduhul răscolit de viscol întârziat, împletindu-şi neagra solie,...

Efectele Aghesmei Mari şi întrebuinţarea ei

Efectele Aghesmei Mari şi întrebuinţarea ei

Cuvântul agheasmă în limba greacă înseamnă apă sfințită. După importanţa şi modul ei de întrebuinţare, agheasma este de două feluri: Agheasmă Mare şi Agheasmă Mică. În Biserica Ortodoxă, în ajunul şi în ziua sărbătorii Botezului Domnu­lui (5 şi 6 ianuarie), se...