Documentar | Mănăstirea și Cimitirul Eroilor de la Muntele Rece

de Documentare

Mănăstirea de la Muntele Rece, cu hramul „Înălțarea Domnului”, județul Cluj, a fost înființată în anul 1995, fiind ridicată pe locul numit „La eroi”, la altitudinea de 940 metri, unde se găsește un cimitir al eroilor din Al Doilea Război Mondial. În urma luptelor purtate în zonă, în anul 1944, au căzut aproximativ 250 de ostași. În cimitirul din incinta mănăstirii au fost înmormântați 36 de eroi, dintre care 19 nu au fost identificaţi.

În ultimii ani, în cadrul aşezământului monahal au fost efectuate lucrări de reabilitare, a fost amenajat un nou paraclis, iar biserica a fost pictată.

Prima vatră monahală de lângă Cimitirul Eroilor

Prima datare documentară despre o vatră monahală situată lângă Cimitirul Eroilor o avem din anul 1929. Despre existenţa acesteia scria revista „Renaşterea”, în numărul 35 din 1929: „în 15 august 1929 a avut loc un pelerinaj la Mănăstirea din Răcătău, la 30 km de Cluj. Se spune că mănăstirea ar fi fost înfiinţată de lucrătorii italieni care au făcut canalul ce duce la uzina electrică. Se spune că în apropierea mănăstirii ar fi existat o biserică românească de rit ortodox şi chiar pentru aceea se face serviciu religios la această zi de preoţii din jur”.  În nr. 45 din 1931 al „Renaşterii” se precizează că numărul mare al pelerinilor se datora faptului că în memoria colectivă se păstra amintirea unei mănăstiri româneşti cu o viaţă religioasă puternică.

Actualul așezământ monahal

În 14 iulie 1994, adunarea parohială a credincioşilor din Muntele Rece, însuşindu-şi propunerea părintelui Ovidiu Sabău, a solicitat Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului aprobarea pentru construirea unei biserici în vecinătatea Cimitirului Eroilor pentru a îmbunătăţii condiţiile de desfăşurare a slujbei de pomenire şi a ceremonialului.

Un an mai târziu, la 8 mai 1995, Mitropolitul Bartolomeu a săvârşit aici prima Sfântă Liturghie întru slava lui Dumnezeu şi cinstirea Eroilor neamului. În toamna aceluiați an Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat înfiinţarea mănăstirii de călugări cu hramul „Înălţarea Domnului”, Muntele Rece.

Primul vieţuitor al mănăstirii de „la Eroi”, ieromonahul Antion – Nicandru Pantea, ardelean din Baia – de – Arieş cu metania în mănăstirea Frăsinei-Vâlcea, a venit în primăvara anului 1995. Beneficiind de ajutorul credincioşilor, al armatei şi al câtorva întreprinderi clujene, de sprijinul părintelui Ovidiu Sabău şi al câtorva tineri doritori de viată monahală, acesta a continuat lucrările începute de localnici. Biserica a fost tencuită, acoperită, dotată cu un iconostas scluptat şi un clopot. A început construirea casei monahale şi a unei clădiri anexă, în care va fi amenajat un muzeu care să amintească evenimentele petrecute în toamna anului 1944.

În 1996 autorităţile militare au dispus reamenajarea Cimitirului Eroilor încredinţând lucrarea arhitectului clujean Sorin Dan Clinci. Cu acest prilej au fost descoperite trupurile a încă nouă eroi necunoscuţi.

În anul 2000, în urma trecerii la Domnul a ieromonahului Nicandru Pantea, conducerea mănăstirii a fost încredinţată ieromonahului Gherman Mitoi, fost vieţuitor al mănăstirii Antim din Bucureşti, care a continuat lucrările de ctitorie.

În 4 februarie 2001 Preasfințitul Părinte Vasile Flueraș a sfinţit paraclisul cu hramul „Sfântul Siluan Atonitul”.

La 1 octombrie 2005, Permanenţa Consiliului Eparhial Cluj a hotărât să aşeze aici o obşte de maici încredinţând stăreţia monahiei Siluana Burducea de la mănăstirea Crăsani, jud. Ialomiţa, ieromonahul Gherman Mitoi rămânând preot slujitor şi duhovnic.

Din 2011, stăreția a fost preluată de Protosinghelul Arsenie Gălățan, așezămândtul devenind mănăstire de călugări.


Localizare:


DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Mai multe din Documentare
Efectele Aghesmei Mari şi întrebuinţarea ei

Efectele Aghesmei Mari şi întrebuinţarea ei

Cuvântul agheasmă în limba greacă înseamnă apă sfințită. După importanţa şi modul ei de întrebuinţare, agheasma este de două feluri: Agheasmă Mare şi Agheasmă Mică. În Biserica Ortodoxă, în ajunul şi în ziua sărbătorii Botezului Domnu­lui (5 şi 6 ianuarie), se...

Viața Arhimandritului Cleopa Ilie

Viața Arhimandritului Cleopa Ilie

Părintele Cleopa Ilie a fost unul dintre marii duhovnici ai Moldovei, care, mânat de dorința de a face bine, și-a dedicat întreaga viață rugăciunii și pocăinței, ajutând și pe alții să dobândească harul primit de la Dumnezeu. Părintele Patriarh Daniel l-a numit „dar...

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

Înaltpreasfinția Sa, JUSTINIAN CHIRA, vrednicul de pomenire Arhiepiscop al Maramureșului şi Sătmarului, a fost fiul unei familii de gospodari harnici și credincioși din satul Plopiș, având ca părinți pe Ilie Chira (1871-1937) și Maria Chira, născută Puț (1884-1949)....