Domnitorul Mihai Viteazul, comemorat la Mănăstirea „Mihai Vodă” de la Turda, construită pe locul unde a fost asasinat acum 419 ani

de | aug. 19, 2020 | Actualitatea religioasă

Miercuri, 19 august 2020, s-au împlinit 419 ani de la trecerea la cele veșnice a Domnitorului Mihai Viteazul, primul întregitor al neamului românesc. Cu acest prilej, Mănăstirea „Mihai Vodă” de la Turda, județul Cluj, construită pe locul unde a fost asasinat Marele Voievod, și-a sărbătorit hramul istoric.

De la ora 10:00, în fața bisericii mănăstirii, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența autorităților locale, județele și militare, precum și a numeroși credincioși.

Din sobor au făcut parte: directorul Școlii Doctorale „Isidor Todoran” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, pr. prof. Vasile Stanciu, protopopul de Turda, preotul Alexandru Rus, starețul Mănăstirii „Sfânta Treime” din Soporu de Câmpie, arhimandritul Ilie Hanuschi, duhovnicul Mănăstirii „Mihai Vodă”, ieromonahul Efrem Crișan, diaconul Sergiu-Iustin Pop, secretar de cabinet al Episcopului-vicar, duhovnici și stareți de la mănăstirile din eparhie și alți preoți invitați.

După citirea pericopei evanghelice, Preasfințitul Benedict Bistrițeanul a rostit un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a afirmat că „Evanghelia și viața duhovnicească ne propun să ne dezlipim de lume și să ne unim cu Cerul”.

„Venim la Biserică nu ca să ne liniștim și să ne instalăm confortabil în istorie, în viața noastră, ci venim la Biserică ca să ne neliniștim pentru Împărăția lui Dumnezeu. Domnul Hristos vrea să ne elibereze de ceea ce este pământesc, dar pe de altă parte vrea să ne obișnuiască cu Cerul. E mare lucru să ne obișnuim cu Cerul încă din această lume. Dacă nu ne obișnuim cu Cerul din această lume, nici când mergem în Împărăția lui Dumnezeu nu ne vom simți bine acolo. De aceea, Evanghelia și viața duhovnicească ne propun acest lucru: să ne dezlipim de lumesc și să ne apropiem mai mult de Cer.”

Totodată, ierarhul l-a evocat și pe Domnitorul Mihai Viteazul, cel care și-a iubit credința și neamul.

„Am venit la hram, la mănăstirea, pentru a-l cinsti pe Mihai Voievod Viteazul, pe cel care și-a iubit credința și neamul. Mihai Voievod Viteazul, sub semnul crucii, al credinței și al iubirii de neam, a unit cele trei țărișoare, chiar dacă pentru scurt timp, dar a facut-o într-o singură simțire, simțire de credință și de neam. Unitatea pe care el a facut-o, a fost sub chipul Evangheliei. Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului!”

Răspunsurile liturgice au fost date de Corala preoților din Protopopiatul Turda, dirijată de preotul Sorin Dindelegan.

La finalul Sfintei Liturghii, de la ora 12:00, a fost oficiată o slujbă de parastas, la monumentul Voieodului Mihai Viteazul, urmată de alocuţiuni şi depuneri de coroane şi jerbe de flori.

Istoricul mănăstirii

Mănăstirea „Mihai Vodă” de la Turda, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost înființată în anul 2002, după ce în luna august 2001, la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mănăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.

Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument. Cu toate acestea, memoria lui Mihai Viteazul, deşi sărăcită de substanţa credinţei, s-a păstrat în conştiinţele multor generaţii de tineri, aduşi la Turda la marile sărbători. După Revoluţie s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, pe data 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului naţional.

Odată cu deschiderea mănăstirii, pe locul martiriului, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria și jertfa marelui Mihai.

Aşezământul monahal este o copie arhitecturală a vechii Mănăstiri „Mihai Vodă” din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de regimul comunist. Biserica mănăstirii a fost sfințită la data de 19 august 2018, de 9 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. Momentul sfințirii a fost înscris de Arhiepiscopia Clujului pe agenda evenimentelor care au marcat simbolic Jubileul celor 100 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918. În mod simbolic, prin cele două ctitorii, de la Bucureşti şi Turda, se regăsesc unite în chip tainic Ţara Românească, Transilvania şi, astfel toate provinciile româneşti, peste care a domnit cândva voievodul Mihai, întâiul întregitor de ţară.

Complexul monahal de la Turda cuprinde biserica mănăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, fiind înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mănăstirii este împodobită cu pictură în tehnica „al fresco”, realizată de pictorul bisericesc Sorin Efros.

În prezent, obştea numără 12 viețuitoare, stareţă fiind stravrofora Andreea Zdrobău, iar duhovnic ieromonahul Efrem Crișan.

Mai multe fotografii AICI 

Miercuri, 19 august 2020, s-au împlinit 419 ani de la trecerea la cele veșnice a Domnitorului Mihai Viteazul, primul…

Publicată de Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului pe Miercuri, 19 august 2020

Foto credit: Marius Romilă

Ultimele articole

Iubesc iubirea*

Iubesc iubirea*

 Având în preajmă icoana Maicii Domnului, căreia i ne adresăm în priceasnă: „Am venit, Măicuță, să ne mai vedem, / Să-ți spunem necazul (dorul!) pe care-l avem” – adică tu să ne vezi și noi să te vedem –, în felul acesta mă adresez tuturor celor care sunteți icoana...

Sfinții au tăcut și cerul a vorbit

Sfinții au tăcut și cerul a vorbit

Deunăzi, ascultând glasul slujbei Canonului cel Mare înveșmântat în tristețea strălucitoare a Postului Paștilor și încercând să mă dumiresc după putință de natura înțelegerii lăuntrice a ascezei creștine, ochii mi-au alunecat evlavios pe racla cu părticelele din...

Drumul Crucii – stația a XII-a

Drumul Crucii – stația a XII-a

Dragi ascultători, continuăm să răspundem la întrebarea despre Drumul Crucii, astăzi oprindu-ne la stația a douăsprezecea unde comemorăm Înălțarea Crucii și Moartea Domnului pe Cruce. Antifonul al 12-lea de la Denia din Joia Mare pune în gura Domnului următoarele...

Slujire arhierească în Parohia Câmpia Turzii III

Slujire arhierească în Parohia Câmpia Turzii III

În Duminica a 17-a după Rusalii (a Cananeencei), 14 februarie 2021, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, i-a binecuvântat pe credincioșii Parohiei „Sfinții Arhangheli...

Binecuvântare arhierească la Telciu

Binecuvântare arhierească la Telciu

În Duminica a 17-a după Rusalii (a Cananeencei), 14 februarie 2021, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, s-a aflat în mijlocul comunității din Telciu, județul Bistrița-Năsăud. Cu acest prilej,...

Noul protopop de Beclean, instalat de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei

Noul protopop de Beclean, instalat de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei

Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, l-a instalat, joi, 11 februarie 2021, pe preotul Dragoș Cristian, în demnitatea de protoiereu al Protopopiatului Ortodox Beclean. Cu...