Două evenimente majore pentru Anul Centenar, în Arhiepiscopia Clujului
Photo Credit To MITROPOLIA CLUJULUI
Două evenimente majore pentru Anul Centenar, în Arhiepiscopia Clujului

Două evenimente majore pentru Anul Centenar, în Arhiepiscopia Clujului

Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului a înscris pe agenda evenimentelor care vor marca simbolic Jubileul celor 100 de ani de la Marea Unire 2 momente de mare însemnătate care ilustrează parcursul primului secol de la reîntregirea țării și care vor avea loc după cum urmează:

Sâmbătă, 18 august 2018: Sfințirea bisericii „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca

Construită în perimetrul vechii cetăți medievale a Clujului, biserica „Schimbarea la Față” de pe bulevardul Eroilor este un veritabil manifest spiritual, care arată că ortodoxia poate fi modernă, și, în același timp, să se inspire din tradiție, dar și că arta, reintegrată în spațiul credinței, poate să construiască un veritabil ecumenism al frumuseții lui Dumnezeu. Această biserică numită „una a reconcilierii” stă sub semnul detensionării relațiilor cu Biserica Greco-catolică, dar acest nume se datorează mai ales faptului că frumusețea interiorului ei este dată de sinteza artistică inspirată realizată de un artist ortodox, Silviu Oravitzan, și de unul catolic, teologul și pictorul Ivan Marko Rupnik de la Roma.

În spațiul interior, mozaicurile realizate de pictorul și teologul iezuit Marko Ivan Rupnik redau o veritabilă sinteză teologică între canonul artei bizantine și canonul artei occidentale din primul mileniu de istorie a Bisericii creștine Una. În completare, iconostasul realizat de Silviu Oravitzan în lemn de tei aurit își propune să ilustreze într-o inepuizabilă bogăție cruciformă lumina spirituală, care izvorăște din prezența și lucrarea lui Dumnezeu și pe care omul este chemat să o vadă.

Biserica este construită într-un stil neobizantin, cu balcon la fațadă și coloane, fiind practic încadrată în ansamblul arhitectural istoric al orașului. Piatra de temelie a fost sfințită de Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu în anul 1999, iar lucrările de construcţie au fost încheiate în luna decembrie 2004, când a fost săvârșită prima Sfântă Liturghie în noua biserică, după care a început șantierul pentru pictura în tehnica mozaic.

Parohia este păstorită de părintele paroh Titus Moldovan, avându-i alături pe părintele Petru Ilea și pe părintele profesor Alexandru Moraru.

Această biserică unică în spațiul ortodox, ce privește spre viitor, ca un manifest de dialog și reconciliere va fi sfințită sâmbătă, 18 august 2018, începând cu ora 8.30 de către IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit ANDREI, avându-i alături pe Episcopul Ignatie a Huşilor şi pe Arhiereul vicar Teofil de Iberia din Episcopia Spaniei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

Duminică, 19 August 2018: Sfințirea Mănăstirii Mihai Vodă din Turda, loc de pomenire a martiuriului voievodului Mihai Viteazul

Această ctitorie mânăstirească s-a născut în urmă cu mai bine de 17 ani, când la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mânăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.

Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument. Cu toate acestea, memoria lui Mihai Viteazul, deşi sărăcită de substanţa credinţei, s-a păstrat în conştiinţele multor generaţii de tineri, aduşi la Turda la marile sărbători. După Revoluţie s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, pe data 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului nostru naţional.

Odată cu deschiderea mânăstirii, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică a voievodului, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria și jertfa marelui Mihai.

Proiectul mânăstirii turdene se dorește a fi o copie arhitecturală a vechii mânăstiri „Mihai Vodă” din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de  regimul comunist, din care nu au putut fi salvate astăzi decât biserica mânăstirii şi turnul clopotniţei.

Complexul monahal de la Turda are biserica mânăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mânăstirii a fost împodobită cu pictură în tehnica „al fresco” de pictorul bisericesc Sorin Efros. Obştea de călugăriţe este condusă de maica stareţă Andreea Zdrobău, avându-l ca duhovnic pe părintele Ilie Hanuschi.

În mod simbolic, prin cele două ctitorii, de la Bucureşti şi Turda, se regăsesc unite în chip tainic, prin aceleaşi fire nevăzute ale istoriei, Ţara Românească, Transilvania şi, astfel toate provinciile româneşti, peste care a domnit cândva voievodul Mihai, întâiul întregitor de ţară.

Această Mănăstire, simbol pentru unitatea de neam, va fi sfințită Duminică, 19 august 2018, începând cu ora 8.30 un sobor de 9 arhierei, Mitropolitul Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, Episcopul Ignatie al Huşilor, Episcopul Lucian al Caransebeșului, Episcopul Sofronie al Oradiei, Episcopul Justin al Maramureșului, Episcopul Petroniu al Sălajului, Episcopul Macarie, al Europei de Nord, și Arhiereul vicar Teofil de Iberia din Episcopia Spaniei, în frunte cu IPS Părinte Arhiepiscop și Mitropolit ANDREI, împreună cu un sobor de preoți și diaconi.

 

Biroul de presă al Arhiepiscopiei,  

      Pr. Bogdan Ivanov

Autor

Articole pe aceeași temă

Distribuie