Dragi ascultători, continuăm să răspundem la întrebarea despre Drumul Crucii, astăzi vorbind despre stația a patra care comemorează întâlnirea dintre Iisus şi maica Sa.
Cunoscutul părinte duhovnicesc Ioan de la Chilia «Axion Estin» povestea odată despre un nou muncitor care venise la Schitul Sfântul Andrei ca să se mărturisească. Acel muncitor i-a spus că murise când încă era copil. Înainte de a fi îngropat, mama lui a mers la biserică şi s-a rugat în genunchi mult timp, vărsând multe lacrimi. Apoi s-a întors acasă, şi-a pus hainele cele bune, s-a aşezat lângă fiul ei, care era în sicriu, şi i-a spus: «Ridică-te, copilul meu, voi merge eu în locul tău». Copilul a înviat, iar mama lui a murit chiar în acel moment. Mai târziu, copilul a venit în Sfântul Munte, ca să fie muncitor în Karyes. În acest fel bate inima unei mame pentru copilul ei. Atunci cum va fi bătut inima Maicii Domnului pentru Iisus pe Drumul Crucii?
La moartea unei mame un bocet popular i se adresează absolut remarcabil: „Ah! Ioană, draga mea, /Draga mea, iubita mea! /Lasă-ţi dorul prin ocol. /Să răsar-un merişor, /Tot cu mere roşioare, /Cu frunzele rotunjioare, /Fiii îl vor scutura, /Dorul şi-l vor stâmpăra. /Vin, Ioană, înapoi, /Barem peste-un an sau doi, /Să vezi ce mai facem noi. /Vin, Ioană, înapoi, /Pe-nfloritul spinilor, /De dorul copiilor, /Pe-nfloritul pomilor, /De dorul coconilor. Dorul mamei pentru copil, grija pentru el, nu se stinge nici în mormânt.
