Duminică, 17 martie 2019, Duminica Ortodoxiei, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat, împreună cu Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.

Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, dirijat de Prof. Dr. Cosmin Lauran.

Studenţii şi elevii din Asociaţia Tinerilor Ortodocşi de pe lângă Catedrala Episcopală Maramureşeană (ATOCEM), îmbrăcaţi în frumoase costume populare şi purtând 12 icoane foarte frumoase în mâini, au întâmpinat Ierarhii în faţa Catedralei, iar apoi şi-au ocupat locurile din faţa soleei, mărturisindu-şi credinţa ortodoxă şi împodobind astfel Sfânta Liturghie Arhierească.

Peste 2.000 de credincioşi s-au rugat în Catedrală împreună cu Ierarhii, soborul, strana şi corul, iar cei ce nu au mai putut intra înăuntru au ascultat Sfânta Liturghie pe scări şi din curtea interioară.

În mijlocul credincioşilor s-a aflat Cătălin Cherecheş, primarul Băii Mari, membru în Adunarea Naţională Bisericească.

Cuvântul pastoral

Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul a citit Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române transmisă credincioşilor din întreaga Patriarhie Română cu ocazia Duminicii Ortodoxiei, în care, printre altele, se spune:

„Ortodoxia este „sarea pământului” (Matei 5, 13), despre care ne vorbește Domnul Iisus Hristos în Evanghelie. Este plinătatea adevărului şi integritatea vieții omului. Ortodoxia este, în același timp, dreaptă credință și dreaptă viețuire. Ea este viața lui Hristos prezentă și lucrătoare în viața creștinului ortodox evlavios (cf. Galateni 2, 20, Coloseni 3, 3). Această trăire în duhul lui Hristos se vede mai ales în viețile sfinților.

Această frumuseţe a adevărului credinței și a sfințeniei vieții creștine o celebrăm în duminica de astăzi. Geneza acestei sărbători are în spatele ei lupta dogmatică şi duhovnicească de peste un secol (726-843) a cinstitorilor sfintelor icoane cu cei care denigrau şi dispreţuiau sfintele icoane, numiți iconoclaști.

Începând cu împăratul Leon al III-lea Isaurul (717-741), iconoclasmul a devenit politica religioasă oficială a curţii imperiale din Constantinopol, ceea ce a determinat reacţia apologetică foarte promptă şi articulată a Sfântului Ioan Damaschin (675-749), care redactează Trei tratate împotriva iconoclaştilor, fundamentând realitatea şi sensul icoanei pe adevărul dogmatic al Întrupării Fiului veșnic al lui Dumnezeu.”

„Sinodul al VII-lea Ecumenic din septembrie-octombrie 787 a pus capăt unui lung şir de persecuţii şi exiluri pentru cei care cinsteau icoanele. Artizanii acestui moment de restaurare a cinstirii icoanelor au fost împărăteasa Irina (752-802) şi patriarhul Tarasie al Constantinopolului.”

„Liniștea ortodocșilor cinstitori ai sfintelor icoane nu a durat mult, deoarece a fost tulburată odată cu încoronarea împăratului iconoclast Leon Armeanul, care a împărățit între anii 813-820. Rezistența teologică împotriva iconoclaștilor din această perioadă a fost asumată de către Sfântul Teodor Studitul (759-826), care a lămurit temeiul hristologic al cinstirii icoanelor în cuvinte simple.”

„Victoria definitivă a cinstirii Sfintelor Icoane a fost stabilită după aproape treizeci de ani de prigoană și denigrare din partea iconoclaştilor faţă de acestea. Astfel, în prima duminică a Postului Mare, 11 martie 843, împărăteasa Teodora și de curând alesul patriarh al Constantinopolului, Metodie (843-847), susținuți de poporul ortodox, în urma unei întruniri teologice despre cinstirea icoanelor, care a avut loc cu câteva zile înainte, au mers împreună în procesiune triumfală de la Biserica Vlaherne la Catedrala Sfânta Sofia, proclamând, în mod oficial şi definitiv, cultul Sfintelor Icoane.

Astfel, începând cu anul 843, prima Duminică din Postul Mare a devenit pentru întreaga Biserică Ortodoxă ziua de amintire a victoriei credinţei ortodoxe asupra tuturor ereziilor, rostindu-se, în chip solemn, de pe soleea catedralei Sfintei Sofia, la sfârşitul Sfintei şi Dumnezeieştii Liturghii, Sinodiconul Ortodoxiei, care conţine aclamaţii la adresa apărătorilor dreptei credinţe şi anateme la adresa ereticilor.”

Icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Dragomireşti

Cu ocazia Duminicii Ortodoxiei, credincioşii Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare s-au putut închina icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul de la Mănăstirea Dragomireşti pusă spre închinare în incinta bisericii.

Această icoană a fost găsită în cenuşa bisericii Mănăstirii Dragomireşti, care ce a ars în totalitate în 1949, ca urmare a incendiului provocat de regimul ateu instalat la putere. Dacă întreaga biserică s-a făcut scrum, icoana Maica Domnului cu Pruncul a rămas neatinsă, aşa cum se păstrează şi azi. Este minunea pe care Maica Domnului şi-a făcut-o salvându-se din incendiul total.

Expoziţia de icoane

Sala-muzeu din incinta Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare găzduieşte, întru cinstirea Duminicii Ortodoxiei, o expoziţie de 15 icoane mari realizate de pictorul iconar Gabriel Ştefan Solomon din Cluj-Napoca, care fac parte din patrimoniul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului.

Expoziţia a fost deschisă vineri, 15 martie 2019, în prezenţa Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin şi a autorului acestora, în prezenţa consilierilor eparhiali, preoţi, diaconi, a unor oameni de cultură şi artă din Baia Mare, a teologilor şi seminariştilor.

După încheierea Sfintei Liturghii s-a realizat colecta pentru Fondul Central Misionar.

Andrei Fărcaş,

redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”