Editura „Renașterea” a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului s-a alăturat  proiectului internațional „Punți culturale între Banat și Transilvania”, derulat în această perioadă de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean, în parteneriat cu Primăria orașului Vârșeț, Serbia și cu reprezentanții unor localități și asociații din Banatul Istoric. Editura clujeană a donat zeci de volume, care vor ajunge zilele următoare în localitatea Coștei, în vederea alcătuirii unei biblioteci românești. Printre titluri se numără „Mai aproape de Hristos”, de IPS Andrei Andreicuț, „Patriarhul meu” , Bartolomeu Anania și „Domnitorul Mihai Viteazul (1593-1601), erou al națiunii române și martir al Bisericii străbune”, scrisă de pr. Prof. Alexandru Moraru.

Prin acest demers, la care s-au alăturat persoane private și alte edituri clujene, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj dorește să-i sprijine pe tinerii români din această zonă a Serbiei, dornici de lectură și de cunoașterea culturii tradiționale. Alături de dotarea bibliotecii cu volume în limba română,  instituția clujeană va vernisa aici și o expoziție permanentă de fotografie etnografică, ce surprinde oameni, locuri, costume tradiționale și obiceiuri din județul Cluj.

Întregul proiect debutează miercuri, 24 iulie 2019, când  o delegație a instituției culturale clujene va fi primită la Consulatul General al României la Vârşeţ, unde se va întâlni cu Consulul general, domnul Gheorghe Dinu. Întâlnirea este organizată de profesoara Mărioara Sfera şi fiica dânsei, Ionela Sfera, care oferă un sprijin important în derularea acestui proiect.

Apoi, în aceeași zi, în foaierul Teatrului „Sterija” din Vârșeț, va avea loc vernisajul unei expoziții fotografice, care cuprinde 30 de fotografii cu tematică tradițională. Este vorba despre o selecție de imagini premiate în cadrul concursului „Fotografia-document etnografic” derulat de 15 ani de CJCPCT Cluj, realizate de fotografi din întreaga ţară și din străinătate, care ilustrează momente importante și detalii din viața comunităților sătești din Transilvania și din întreaga țară. Expoziția, la care vor lua parte reprezentanți ai Consulatului General al României la Vârșet, ai primăriei orașului și ai comunităților românești, va fi prezentată de consultanții artistici ai instituției, împreună cu albumele cu muzică tradițională și publicațiile editurii „Tradiții Clujene”.

De la ora 18:00, pe scena Teatrului „Sterija” din Vârșeț va avea loc un dialog muzical, în cadrul unui spectacol folcloric, susținut de bănățeni și transilvăneni. În deschidere vor evolua formațiile artistice ale Casei de Cultură din Coștei, Serbia, patronate de Societatea cultural-artistică „Mihai Eminescu”, în cadrul unui program intitulat „Tradițiile bănățenilor”. Cei prezenți se vor bucura apoi de un spectacol de muzică și jocuri populare din repertoriul tradițional și aranjamente folclorice vocal-instrumentale, „De la tradiție la modernism”, susținut de Orchestra Profesionistă „Cununa Transilvană” a CJCPCT Cluj, dirijor profesor Ovidiu Barteș, împreună cu rapsodul popular Vasile Soporan, declarat „Tezaur Uman Viu”, o inițiativă UNESCO, ceterașul Vasile Rizea-Șandorică din Valea Largă, jucăuși din comuna Frata și interpreții vocali: Denisa Perde, Marinela Zegrean Istici, Lavinia Bocu și Cătălin Nistor. În cadrul spectacolului spectacolului vor fi prezente și membrele Asociației femeilor „La gură de ogăşel” de la Mesici, care vor prezenta chilimuri şi port tradițional din Mesici cu o vechime de mai bine de 150 de ani.Totodată, vor aduce în fața publicului cusături de mână de o aleasă valoare. Întregul spectacol va fi prezentat în limbile română și sârbă de Grigore Sâmboan și Ionela Sfera.

Proiectul cultural, care urmărește să apropie zona orașului Vârșet cu județul Cluj și cu Transilvania, va continua joi, 25 iulie, în satul Coştei. Această localitate, care aparține administrativ de orașul Vârșeț, are peste 800 de locuitori și este pur românească. Majoritatea activează în cadrul Societății culturale „Mihai Eminescu”, unde participă la redactarea unei reviste în limba română, dar și la cor, teatru, fanfară și activități folclorice. Comunitățile de români din Banatul Istoric sunt foarte active în păstrarea identității lor culturale. Se adună în societăți culturale și „luptă” pentru dreptul de a putea învăța în limba maternă, așa cum s-a întâmplat, de curând, în Coștei, unde două asociații au reușit să obțină păstrarea școlii românești din localitate. Astfel, la începutul lunii august, Societatea culturală „Mihai Eminescu” aniversează 150 de ani de la înfiinţarea corului din Coștei.

Proiectul „Punți culturale între Banat și Transilvania” sintetizează ce este mai valoros în activitățile Centrului Județean pentru Conservare și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, până la acest moment, într-o formă adecvată de prezentare, pentru comunitățile românești, și nu numai, din diaspora. De asemenea, se încadrează în obiectivele stabilite de Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017 – 2020, dezvoltată de „Ministerul pentru Românii de Pretutindeni”, anume aceea de promovare a patrimoniului cultural național în rândul diasporei istorice.