Elena Farago – poeta copiilor

Poetă română care nu s-a bucurat de o copilărie frumoasă dar care a compus poezii pentru copii. Aceasta a fost Elena Farago.

S-a născut pe 29 martie 1878, într-o familie de greci din Bârlad, fiica lui Francisc şi Anastasia Paximade. A fost rodul căsniciei acestei familii de negustori înstăriţi alături de cei şase fraţi, trei băieţi şi trei fete: Ernest, Nicolae, Gheorghe, Antoaneta, Celestina şi Virginia.

Poeta a spus următoarele într-o scrisoare adresată lui Gheorghe Bogdan-Duică: „Nu am cultură oficială, decât două clase secundare. Am învăţat şi citit singură tot ce am vrut să ştiu” . Poeta fără “cultură oficială” şi-a sacrificat copilăria pentru a avea grijă de tată şi fraţi după ce a rămas orfană de mamă.  Ziua făcea treburile casei, iar noaptea, după ce îşi adormea fraţii, citea şi învăţa pentru a nu pierde contactul cu ceea ce îi plăcea mai mult să facă.

S-a angajat pe post de guvernantă la familia lui Ion Luca Caragiale, unde a luat contact cu literatura clasicilor. Ea avea grijă de copiii lui Caragiale (1897-1898) .

În 1902 a publicat prima poezie în ziarul România muncitoare. În anul 1906, Elena Farago a publicat primul său volum de poezii, Versuri, la îndemnul lui Nicolae Iorga, a cărui prietenă și confidentă a fost. Din 1907 s-a stabilit la Craiova, unde o vor găsi evenimentele sângeroase ale acestui an, iar din cauza afilierii ei la mișcarea țărănească a fost arestată și eliberată numai la intervențiile lui Iorga. În această perioadă l-a adoptat pe fiul său, Mihnea. În 1913 se va naște fiica Elenei, Cocuța.

În 1921 a fost numită director al Fundației „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, fundație pe care a condus-o timp de 30 de ani. Elena Farago a avut contribuții deosebite în ceea ce privește regulamentul de organizare și de funcționare al bibliotecii, fișarea cărților și ținerea unei evidențe corecte de aranjare a publicațiilor în rafturile bibliotecii, de completare a colecțiilor prin achiziții și donații. În 1922 a fondat la Craiova, împreună cu Ion B. Georgescu, C. Gerota, Ion Dongorozi, C.D. Fortunescu, revista literară Năzuința, la care au colaborat: Simion Mehedinți, Ion Barbu, Perpessicius, Victor Eftimiu, Camil Petrescu, Mihail Dragomirescu.

Dintre distincțiile poetei amintim următoarele: Premiul „Adamachi” din partea Academiei Române pentru volumele Șoapte din umbră  și Traduceri libere , apoi pentru volumele Șoaptele amurgului  și Din traista lui Moș Crăciun; Premiul ,,Neuschotz ”al Academiei Române pentru Ziarul unui motan; Premiul Internațional „Femina” ; Premiul Național pentru Literatură; Medalia „Bene Merenti” – clasa I și „Ordinul Meritul Cultural” – Cavaler clasa a II-a din partea regelui Carol al II-lea pentru merite literare.

Elena Farago a avut contribuţii deosebite în ceea ce priveşte literatura pentru copii şi tineret patronând de asemenea şi revista educativă „Prietenul Copiilor”. Aceasta a murit în 1954 la Craiova.

 

Surse:

https://www.povesti-pentru-copii.com/poezii-pentru-copii/elena-farago.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Elena_Farago

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Elena Farago - poeta copiilor
Loading
/
Émile Zola – romancier francez

Émile Zola – romancier francez

Émile Zola este unul din cei mai populari romancieri francezi. Printre titlurile sale se numără „Germinalul”, „Nana” sau „La paradisul femeilor”. Émile Zola s-a născut la data de 2 aprilie 1840 în Paris. Tatăl său era inginer civil și a fost angajat să construiască...

Octavian Goga – luptător pentru Unire

Octavian Goga – luptător pentru Unire

Octavian Goga a fost un poet, politician și prim-ministru al României și membru al Academiei Române. Octavian Goga s-a născut la data de 1 aprilie 1881 în Rășinari. Tatăl său era preot, iar mama sa era învățătoare. De asemenea mama sa  a colaborat în tinerețe cu...

Miron Costin – cronicar român

Miron Costin – cronicar român

Miron Costin a fost un boier, diplomat, dregător și important cronicar moldovean. Cea mai cunoscută operă a sa este „Letopisețul Țării Moldovei de la Aron vodă încoace, de unde este părăsit de Ureche”, în care continuă să relateze istoria poporului nostru din momentul...

Părintele Nicolae Steinhardt – autorul Jurnalului fericirii

Părintele Nicolae Steinhardt – autorul Jurnalului fericirii

Doctor în drept constituțional, scriitor, publicist și critic literar, originar din comuna Pantelimon, județul Ilfov. De origine evreiască, s-a convertit la creștinism în închisoarea de la Jilava, unde a fost botezat de Părintele Mina Dobzeu. Autorul unei opere unice...

Daniel Turcea – poet cu o viață aproape de sfințenie

Daniel Turcea – poet cu o viață aproape de sfințenie

Poet creștin român, despre care s-a scris însă mult prea puțin. Viața acestui poet înfățișează un model de convertire, precum și o viață creștină practică, deosebit de frumoasă, în cadrul Mănăstirii Cernica. Acesta a fost Daniel Turcea. S-a născut la 22 iulie 1945, în...

Maica Gavrilia Papaiannis și ecumenismul spiritual

Maica Gavrilia Papaiannis și ecumenismul spiritual

La întrebarea pe care Maica Gavrilia o primea adeseori despre popoarele „țărilor dinainte de Hristos”: „De ce îi considerați pe indieni sau pe musulmani sau evrei ca fiind de-ai dumneavoastră?”, răspundea la modul cel mai firesc și simplu: „Pentru că Îl văd pe Hristos...