Elisabeta Rizea – Eroina care a rezistat 12 ani în temnițele comuniste

Elisabeta Rizea a fost o ţărancă mică şi aprigă, îmbrăcată mereu în port naţional. Și-a pus întotdeauna viaţa în slujba semenilor şi a ținut piept, cu mult curaj, opresiunilor regimului comunist. A plătit pentru această îndrăzneală cu  12 ani de temniţă grea. A rămas în istorie drept simbol al libertăţii şi demnităţii noastre.

Duminică, 28 iunie, se împlinesc 108 ani de la naşterea Elisabetei Rizea, eroină a rezistenţei anticomuniste din Munţii Făgăraşului.

Elisabeta Rizea – pe numele la naştere Şuţa – s-a născut la 28 iunie 1912, în comuna Domnești, județul Argeș. A fost fiică de ţărani și nepoată a liderului țărănist Gheorghe Șuța, ucis de comuniști în 1948. Alintată în copilărie „Tuţa”, Elisabeta Rizea a urmat 7 clase primare la școala din satul natal. Din cauza sărăciei, a renunţat la carte pentru a munci pământul. La doar 19 ani, ea s-a stabilit în satul argeşean Nucșoara, unde s-a căsătorit cu Gheorghe Rizea, menționează agenția Rador într-un material impresionant închinat Elisabetei Rizea.

După ce în 1945 au venit comuniştii la putere, la Nucșoara a existat cea mai puternică și îndelungată mișcare anticomunistă din ţară. La finalul anului 1947, colonelul Gheorghe Arsenescu a înfiinţat aici „Haiducii Muscelului”, o grupare din care făceau parte foşti deputaţi, avocaţi, industriaşi, ofiţeri, monahi şi preoţi, învăţători şi profesori, studenţi, muncitori şi ţărani.

 „Haiducilor” li s-a alăturat şi soţul Elisabetei, Gheorghe Rizea, iar, mai apoi, şi locotenentul de cavalerie Toma Arnăuţoiu. Aproape 10 ani au supraviețuit aceşti partizani în munții Mușcelului.

Elisabeta a sprijinit grupul de rezistență anticomunistă, cu alimente, haine, bani, dar și informații. A plătit pentru îndrăzneală şi neobedienţă cu 12 ani de temniţă grea, prima dată între anii 1951-1956, iar a doua oară în perioada 1958-1964. A trecut, în cele două perioade de detenţie, prin închisorile de la Jilava, Mislea, Pitești, precum şi prin penitenciarele de la Miercurea Ciuc şi Arad.

În anul 1964, la 29 iulie, în urma decretului de amnistiere generală a deținuților politici, Elisabeta Rizea a fost eliberată din închisoare, revenind la Nucșoara, unde şi-a regăsit soţul şi pe cele două fiice. Însă în gospodăria ei nu a mai găsit absolut nimic. Comuniştii i-au confiscat absolut toate lucrurile. A rămas mult timp cu eticheta de „duşman al poporului”. Ca urmare, a fost pentru următorii 26 de ani ţinută sub strictă supraveghere. Era chemată adeseori, împreună cu soţul ei, la interogatorii. Abia după Revoluţie, povestea eroinei Elisabeta Rizea a început să fie cunoscută. Despre bătăile crunte, până la leșin, pe care le-a îndurat în arest, despre rezistența ei şi a partizanilor din munţi s-a aflat odată cu Memorialul Durerii, serialul început în 1991 de Televiziunea Națională şi realizat de Lucia Hossu-Longin.

Elisabeta Rizea a trecut la cele veşnice la vârsta de 91 de ani, la 6 octombrie 2003. Ultima sa dorinţă a fost să vadă lumea limpezită: „Trei zile dacă mai trăiesc, dar vreau să ştiu că s-a limpezit lumea”. Strănepotul Elisabetei Rizea, Bogdan Vârvoreanu, încearcă să împlinească o dorință a ei: aceea de a duce mai departe povestea rezistenței anticomuniste de la Nucșoara. Cu susţinerea Casei Regale a României, a înființat o asociație care-i poartă numele și a început proiectul „Casei memoriale Elisabeta Rizea”.

Casa din comuna argeşeană Nucşoara este unul dintre simbolurile luptei anticomuniste. Cei care doriţi să aflaţi mai multe despre proiect, dar şi cum puteţi ajuta la realizarea casei memoriale Elisabeta Rizea puteţi intra pe site-ul casaelisabetarizea.ro.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/andreea-paglesan/" target="_self">Andreea Pâgleșan</a>

Andreea Pâgleșan

A absolvit Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, secția Jurnalism. De asemenea, a urmat studiile masterale în Producție media ale aceleiași unități de învățământ superior. Redactor la Radio Renașterea din 2008. Din 2011 până în 2018 a fost prezentator de știri. A debutat ca reporter de teren. Timp de 5 ani a realizat emisiunea Pururi Tânăr, dedicată elevilor. Totodată a realizat si emisiunea de reportaje Oameni și locuri.
Mai multe din Biografii
Valeriu Gafencu și experiența lui Dumnezeu | Episcopul Benedict

Valeriu Gafencu și experiența lui Dumnezeu | Episcopul Benedict

Între durerile grele pe care le suporta, Valeriu Gafencu, supranumit „sfântul închisorilor”[1], le vorbea celor din jurul său despre mijloacele de revigorare a vieții spirituale a societății tinere. Cuvântul său pătimit se constituie într-un adevărat manifest...

Edith Stein și Știința Crucii | Episcopul Benedict

Edith Stein și Știința Crucii | Episcopul Benedict

Sfântul Pavel în Epistola către Galateni (6, 14) va spune lucrul următor: Mie, să nu-mi fie a mă lăuda, decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine, și eu pentru lume! De aici și principiul de viață și opera de...

Cardinalul Nguyen van Thuan și drumul speranței | Episcopul Benedict

Cardinalul Nguyen van Thuan și drumul speranței | Episcopul Benedict

„Îmi accept crucea și o sădesc, cu propriile mele mâini, în inima mea. Dacă mi-ai permite să aleg, nu aș schimba nimic, pentru că ești cu mine! Nu mă mai tem, căci am înţeles. Eu Te urmez în patima Ta și în învierea Ta”[1]. Acestea sunt cuvintele cardinalului...

Părintele Ioan Iovan, „martorul euharistic” | Episcopul Benedict

Părintele Ioan Iovan, „martorul euharistic” | Episcopul Benedict

Cine m-a apropiat de Liturghie şi de Euharistie, decât Maica Domnului? Cine mi-a dat în gând atunci și acum? Mă cutremur când creștinii vin să-şi spună ofurile. La un moment dat le tremură fața, ochii, încep să plângă, şi pe mine mă topesc! Din asta trăiesc! Doamne,...