Elisabeta Rizea – Eroina care a rezistat 12 ani în temnițele comuniste

Elisabeta Rizea a fost o ţărancă mică şi aprigă, îmbrăcată mereu în port naţional. Și-a pus întotdeauna viaţa în slujba semenilor şi a ținut piept, cu mult curaj, opresiunilor regimului comunist. A plătit pentru această îndrăzneală cu  12 ani de temniţă grea. A rămas în istorie drept simbol al libertăţii şi demnităţii noastre.

Duminică, 28 iunie, se împlinesc 108 ani de la naşterea Elisabetei Rizea, eroină a rezistenţei anticomuniste din Munţii Făgăraşului.

Elisabeta Rizea – pe numele la naştere Şuţa – s-a născut la 28 iunie 1912, în comuna Domnești, județul Argeș. A fost fiică de ţărani și nepoată a liderului țărănist Gheorghe Șuța, ucis de comuniști în 1948. Alintată în copilărie „Tuţa”, Elisabeta Rizea a urmat 7 clase primare la școala din satul natal. Din cauza sărăciei, a renunţat la carte pentru a munci pământul. La doar 19 ani, ea s-a stabilit în satul argeşean Nucșoara, unde s-a căsătorit cu Gheorghe Rizea, menționează agenția Rador într-un material impresionant închinat Elisabetei Rizea.

După ce în 1945 au venit comuniştii la putere, la Nucșoara a existat cea mai puternică și îndelungată mișcare anticomunistă din ţară. La finalul anului 1947, colonelul Gheorghe Arsenescu a înfiinţat aici „Haiducii Muscelului”, o grupare din care făceau parte foşti deputaţi, avocaţi, industriaşi, ofiţeri, monahi şi preoţi, învăţători şi profesori, studenţi, muncitori şi ţărani.

 „Haiducilor” li s-a alăturat şi soţul Elisabetei, Gheorghe Rizea, iar, mai apoi, şi locotenentul de cavalerie Toma Arnăuţoiu. Aproape 10 ani au supraviețuit aceşti partizani în munții Mușcelului.

Elisabeta a sprijinit grupul de rezistență anticomunistă, cu alimente, haine, bani, dar și informații. A plătit pentru îndrăzneală şi neobedienţă cu 12 ani de temniţă grea, prima dată între anii 1951-1956, iar a doua oară în perioada 1958-1964. A trecut, în cele două perioade de detenţie, prin închisorile de la Jilava, Mislea, Pitești, precum şi prin penitenciarele de la Miercurea Ciuc şi Arad.

În anul 1964, la 29 iulie, în urma decretului de amnistiere generală a deținuților politici, Elisabeta Rizea a fost eliberată din închisoare, revenind la Nucșoara, unde şi-a regăsit soţul şi pe cele două fiice. Însă în gospodăria ei nu a mai găsit absolut nimic. Comuniştii i-au confiscat absolut toate lucrurile. A rămas mult timp cu eticheta de „duşman al poporului”. Ca urmare, a fost pentru următorii 26 de ani ţinută sub strictă supraveghere. Era chemată adeseori, împreună cu soţul ei, la interogatorii. Abia după Revoluţie, povestea eroinei Elisabeta Rizea a început să fie cunoscută. Despre bătăile crunte, până la leșin, pe care le-a îndurat în arest, despre rezistența ei şi a partizanilor din munţi s-a aflat odată cu Memorialul Durerii, serialul început în 1991 de Televiziunea Națională şi realizat de Lucia Hossu-Longin.

Elisabeta Rizea a trecut la cele veşnice la vârsta de 91 de ani, la 6 octombrie 2003. Ultima sa dorinţă a fost să vadă lumea limpezită: „Trei zile dacă mai trăiesc, dar vreau să ştiu că s-a limpezit lumea”. Strănepotul Elisabetei Rizea, Bogdan Vârvoreanu, încearcă să împlinească o dorință a ei: aceea de a duce mai departe povestea rezistenței anticomuniste de la Nucșoara. Cu susţinerea Casei Regale a României, a înființat o asociație care-i poartă numele și a început proiectul „Casei memoriale Elisabeta Rizea”.

Casa din comuna argeşeană Nucşoara este unul dintre simbolurile luptei anticomuniste. Cei care doriţi să aflaţi mai multe despre proiect, dar şi cum puteţi ajuta la realizarea casei memoriale Elisabeta Rizea puteţi intra pe site-ul casaelisabetarizea.ro.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/andreea-paglesan/" target="_self">Andreea Pâgleșan</a>

Andreea Pâgleșan

A absolvit Colegiul Național Pedagogic „Gheorghe Lazăr” și Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, secția Jurnalism. De asemenea, a urmat studiile masterale în Producție media ale aceleiași unități de învățământ superior. Redactor la Radio Renașterea din 2008. Din 2011 până în 2018 a fost prezentator de știri. A debutat ca reporter de teren. Timp de 5 ani a realizat emisiunea Pururi Tânăr, dedicată elevilor. Totodată a realizat si emisiunea de reportaje Oameni și locuri.
Mai multe din Biografii
Max Wolf – pionierul astrofotografiei

Max Wolf – pionierul astrofotografiei

Maximilian Franz Joseph Cornelius Wolf a fost un astronom german, pionier în domeniul astrofotografiei. A descoperit peste 200 de asteroizi, a catalogat 1080 de stele și un crater pe lună îi poartă numele. Max Wolf s-a născut la data de 21 iunie 1863 în Heidelberg. ...

Aurel Baranga – medic, poet și dramaturg

Aurel Baranga – medic, poet și dramaturg

Aurel Baranga s-a născut la data de 20 iunie 1913 într-o familie evreiască din București. A absolvit Liceul Matei Barasab din București în anul 1931 și Facultate de Medicină în anul 1938. La început a practicat sporadic medicina. Apoi, din anul 1941 își deschide un...

Titu Maiorescu – unul dintre întemeietorii Junimii

Titu Maiorescu – unul dintre întemeietorii Junimii

Academician, avocat, critic literar, eseist, estet, filosof, pedagog, politician și scriitor român, cel de-al 23-lea prim-ministru al României între 1912 și 1914, ministru de interne, membru fondator al Academiei Române, personalitate remarcabilă a României...

Ilie Torouțiu – cel care a imortalizat Bucovina

Ilie Torouțiu – cel care a imortalizat Bucovina

Ilie Torouțiu a fost un tipograf român care s-a remarcat pentru pasiunea sa de a colecționa documente inedite bucovinene. Îi plăcea să adune și să comenteze scrieri literare provenite din zona sa de baștină. Datorită strădaniilor sale, istoricii de astăzi au o...

Mihai Eminescu – cel mai mare poet român

Mihai Eminescu – cel mai mare poet român

Mihai Eminescu s-a născut în Botoşani la  data de 15 ianuarie 1850, sau după alte surse  s-a născut în Ipotești la data de 20 decembrie 1849. Este al şapte-lea din cei 11 copii ai părinților Gheorghe și Raluca Eminovici. Tatăl său era căminar și putea oferi copiilor...