Élisabeth Vigée Le Brun – portretista regilor

Élisabeth Vigée Le Brun este o pictoriță extrem de talentată. A început să realizeze portrete de la o vârstă fragedă. Lucrările ei erau impresionante și înainte de a absolvi Academia de Arte. După absolvire, popularitatea ei a crescut tot mai mult, încât a ajuns să picteze pentru curtea regală din Franța. Apoi, indiferent unde călătorea în Europa era primită cu brațele deschise de Academiile de Artă și de Curțile regale pe care le vizita.

Élisabeth Vigée Le Brun s-a născut la data de 16 aprilie 1755 în Paris. Familia ei era în clasa de jos a societății. Mama sa era coafeză, iar tatăl ei era portretist și membru al Academie Saint-Luc. De la acesta a învățat să picteze. În anul 1760 a fost trimisă la mănăstirea Sfintei Treimi din Paris pentru a beneficia de cea mai bună educație posibilă. Încă din anii de școală talentul ei pentru pictură er

a clar. Lăsa desene frumoase pe caietele de școală și chiar și pe perețiii școlii. Maicile când au văzut calitatea desenelor îi spuneau de pe atunci că va deveni o pictoriță excepțională când va fi mare.

Pe când avea doisprezece ani, tatăl Elisabetei moare. În anul 1768 mama ei se căsătorește cu un bijutier bogat. Noua familie se mută într-un apartament aproape de palatul regal. Încă din timpul adolescenței a început să picteze portrete în mod profesional. După ce atelierul ei a fost închis de organele de lege pentru că practica meseria fără a fi calificată, s-a înscris la Academia Saint-Luc. După absolvire a devenit membră a Academiei, pentru talentul ei remarcabil.

Élisabeth Vigée Le Brun - portretista regilor

Portrait au pastel d’une jeune fille (1771)

În anul 1776 s-a căsătorit cu  Jean-Baptiste-Pierre Le Brun, un pictor și comerciant de artă. Datorită lui, lucrările  Elisabetei au devenit și mai cunoscute. Obșnuiau să transforme apartamentul lor în expoziție de artă.

În anul 1781  a călătorit în Belgia și Olanda. Lucrările pe care le-a văzut au determinat-o să încerce tehnici noi de pictare.

În anul 1787 o opera ei „Autoportret cu fiica Julie” a cauzat un scandal în rândul criticilor de artă. În pictură femeia zâmbește și i se văd dinții. A fost scandalos pentru vremea aceea să existe asemenea pictură. A fost criticată că încalcă canoanele. Au argumentat că nici în antichitate nu se picta un zâmbet cu dinți.

Élisabeth Vigée Le Brun - portretista regilor

Autoportret cu fiica sa, Julie (1786)

Datorită popularității de care se bucura, în anul 1779, regina Maria Antoaneta a angajat-o la curtea regală.

În octombrie 1789, din cauza Revoluției franceze, Élisabeth Vigée Le Brun fuge din Paris. Soțul ei și fetița, Julie, au rămas în oraș. Soțul a spunea că a părăsit Franța pentru a studia, ca să devină mai bună. Însă istoricii sunt de părere că a părăsit orașul de frica agitației. În cei 12 ani cât a lipsit din Paris a vizitat Italia, Austria, Rusia și Germania. În Italia a fost admisă în Academia din Parma, în Austria a realizat câteva portrete la curte, în Rusia a realizat portrete artistocraților i-a pictat pe membri de familie ai țarinei Ecaterina cea Mare.

Élisabeth Vigée Le Brun - portretista regilor

Madame Perregaux, 1789

Élisabeth Vigée Le Brun - portretista regilor

Autoportret 1790

Élisabeth Vigée Le Brun - portretista regilor

Emma Hamilton 1792

 

După multe eforturi diplomatice de a-i șterge numele din lista refugiaților anti-revoluționari, în anul 1802 a reușit să se întoarcă în Paris. În anul 1803 a călătorit în Londra și  în anul 1807 în Elveția.

După aceasta, s-a mutat în Louvenciennes și își împărțea timpul între acasă și Paris. A trecut la cele veșnice în data de 30 martie  1842, la vârsta de 86 de ani.

Élisabeth Vigée Le Brun este o pictoriță cu un talent remarcabil. Privind și numai în treacăt lucrările ei nu putem să nu rămânem uimiți de talentul ei. A început să realizeze portrete de la o vârstă fragedă. Lucrările ei erau impresionante și înainte de a absolvi Academia de Arte. După Absolvire, popularitatea ei a crescut tot mai mult, încât a ajuns să picteze pentru curtea regală din Franța. Apoi, indiferent unde călătorea în Europa era primită cu brațele deschise de Academiile de Artă și de Curțile regale pe care le vizita.

Élisabeth Vigée Le Brun - portretista regilor

Étienne Vigée, 1773

 

Surse:

https://en.wikipedia.org/wiki/%C3%89lisabeth_Vig%C3%A9e_Le_Brun

https://fr.wikipedia.org/wiki/%C3%89lisabeth_Vig%C3%A9e_Le_Brun

https://www.beauxarts.com/encyclo/elisabeth-vigee-le-brun-en-2-minutes/

https://www.rivagedeboheme.fr/pages/arts/peinture-18e-siecle/elisabeth-vigee-lebrun.html

https://www.histoire-pour-tous.fr/biographies/4358-elisabeth-vigee-le-brun-1755-1842.html

https://histoireparlesfemmes.com/2013/10/21/elisabeth-vigee-le-brun-grande-portraitiste/

Scriitoarea ANA BLANDIANA

Scriitoarea ANA BLANDIANA

Otilia Valeria Coman, cunoscută drept Ana Blandiana, vine pe lume de praznicul Buneivestiri, în anul 1942, la Timișoara, în familia preotului ortodox Gheorghe Coman. În anul 1944, după ce Ardealul de Nord a fost retrocedat,familia scriitoarei este nevoită să se mute...

JULES VERNE (8 februarie 1828 – 24 martie 1905)

JULES VERNE (8 februarie 1828 – 24 martie 1905)

Jules Gabriel Verne s-a născut la data de 8 februarie 1828 în Nantes, Franța, într-o familie cu cinci copii, fiind fiul lui Pierre și al Sophiei Verne, provenită dintr-o familie de navigatori. După ce întâiul născut, Jules Gabriel, a venit pe lume, familia a fost...

VIRGIL MAXIM (4 decembrie 1922 – 19 martie 1997)

VIRGIL MAXIM (4 decembrie 1922 – 19 martie 1997)

Virgil Maxim,  acest dârz luptător și apărător al idealurilor naționale și religioase, s-a născut la data de 4 decembrie 1922 în comuna Ciorani, județul Prahova, din părinții Maxim Constantin și Alexandrina. Virgil a fost cel dintâi născut al familiei Maxim, familie...

Bisericile de lemn din patrimoniul județului Cluj

Bisericile de lemn din patrimoniul județului Cluj

În patrimoniul județului Cluj se regăsesc aproape 80 de biserici vechi de lemn, unele din secolul al XVII-lea incluse pe Lista Monumentelor Istorice. Mai mult de 30 de astfel de lăcașuri de cult păstrează pictura murală originală. Altele sunt valoroase prin frumusețea proporțiilor și a detaliilor de arhitectură. Există și câteva ansambluri de pictură parietală, de mare valoare plastică, bine păstrate.