Episcopul cel duhovnicesc, liniștit și blând, de un an de zile ne însoțește din eternitate

de | oct. 17, 2022

Episcopul Vasile Flueraș era, cu prezența lui tonifiantă, atât de drag sufletului nostru. El, după spusa lui Aron Cotruș, se dăruie mereu, oricând și orișicărui. Și lucrul acesta îl făcea mereu, de zeci de ani.

În căsuța de pe strada Lingurarilor, alături de mămica lui Rozalia, le era gazdă și celor ce veneau cu sufletul plin de bucurie și celor ce veneau cu multele lor necazuri. Era limanul tuturor. Plecau de la el cu sufletul mângâiat și întărit. Își lua apoi gentuța și era prezent în toate casele unde era nevoie de el, nu numai în cartierul Mănăștur, ci în tot orașul Cluj.

Eu l-am cunoscut pe când eram tânăr inginer în Cluj, iar el era deja student la teologie. De pe atunci era implicat în această misiune de a-i ajuta pe cei ce au nevoie de un suflet cald. Și nu pot uita că, deși era riscant pe atunci, câteva suflete evlavioase care aveau mașină de scris, îl ajutau să multiplice literatură religioasă.

A fost hirotonit de către Arhiepiscopul Teofil și a făcut multă misiune. Preot celib fiind, după Revoluție s-a călugărit și a ajuns Starețul Mănăstirii Nicula. Cu sufletul lui cald a făcut mulțime de ucenici. Nu-mi pot socoti un merit faptul că i-am fost naș de călugărie, pe atunci fiind episcop tânăr, iar slujba tunderii în monahism a făcut-o Preasfințitul Irineu. Mănăstirea de metanie a fost cea a Sfântului Ioan Botezătorul de la Alba Iulia, unde era stareț părintele Ioan Cojan, un apropiat al dânsului.

Așa cum spuneam, nu a rămas în Arhiepiscopia Alba Iuliei, ci a ajuns stareț la Nicula și Exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului. Mitropolitul Bartolomeu l-a chemat la slujirea de episcop, lucru pe care l-a împlinit cu toată dăruirea, făcându-se tuturor toate. Poate că efortul mare pe care l-a făcut l-a și dus la accidentul cerebral care i-a provocat trecerea în eternitate.

Nu se cruța pe sine. Și înainte de a deveni episcop, și după, le-a fost la mulțime de oameni duhovnic. Îi ajuta duhovnicește și, cât putea, chiar și material. Iar legătura cu oamenii apropiați Bisericii, inclusiv din străinătate, o păstra cu sfințenie.

Trebuie să mărturisim că ne lipsește și în virtutea dragostei ce i-o purtăm am organizat pe data de 6 octombrie 2022 un simpozion comemorativ la Muzeul Arhiepiscopiei, iar apoi un parastas solemn, în data de 8 octombrie 2022.

Dumnezeu să-i dea bucuria pe care o merită, dimpreună cu îngerii Săi!

ANDREI

Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului

şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Rusaliile

Rusaliile

La cincizeci de zile după Paști a avut loc Pogorârea Duhului Sfânt. După Învierea Domnului, aceasta este cea mai mare sărbătoare. Ne spune Sfântul Luca că, atunci „când a sosit ziua Cincizecimii, erau toți împreună în același loc. Și din cer, fără de veste, s-a făcut...

Anotimpurile vieții

Anotimpurile vieții

Proorocul David ne spune că „omul este ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; așa va înflori. Că vânt a trecut peste el și nu va mai fi și nu se va mai cunoaște încă locul său” (Psalmul 102, 15-16). În acest sens, mi-aduc aminte cu nostalgie că, pe când eram...

Nostalgia Paradisului

Nostalgia Paradisului

Mi-am intitulat acest articol cu un nume foarte cunoscut: „Nostalgia Paradisului”. Aproape toți oamenii au oroare de moarte. Aproape toți oamenii au nostalgia după Paradis. Domnul Hristos, vorbind despre Tatăl, spune: „Știu că porunca Lui este viață veșnică” (Ioan 12,...