Eveniment omagial al Fundaţiei „Mitropolitul Bartolomeu”

de | mart. 23, 2018 | Actualitatea religioasă

În preajma zilei de naştere a vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu, născut în 18 martie 1921, Fundaţia „Mitropolitul Bartolomeu” organizează anual un eveniment cultural dedicat personalităţii ierarhului. Manifestarea a cuprins, la cea de a VIII-a ediţie, Concertul de gală susţinut de Cvartetul Transilvan al Filarmonicii din Cluj-Napoca, un recital al Coralei „Psalmodia Transylvanica” şi o conferinţă susţinută de Adrian Papahagi.

Fundaţia „Mitropolitul Bartolomeu”, în parteneriat cu Filarmonica de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca, a organizat Concertul de gală al Fundaţiei „Mitropolitul Bartolomeu”, susţinut de Cvartetul Transilvan al Filarmonicii din Cluj-Napoca: Gabriel Croitoru – vioara I, Nicuşor Silaghi – vioara a II-a, Marius Suărăşan – violă şi Vasile Jucan – violoncel. Evenimentul, dedicat în acest an Centenarului Marii Uniri, a avut loc joi, 22 martie, la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca şi a cuprins o prefaţă muzicală susţinută de Corala „Psalmodia Transylvanica” dirijată de pr. Vasile Stanciu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, cu lucrări specifice Postului Mare; o conferinţă susţinută de conf. univ. dr. Adrian Papahagi, de la Facultatea de Litere; şi recitalul cameral al Cvartetului Transilvan, care a interpretat lucrări ale compozitorilor Valentin Gheorghiu, Constantin Dumitrescu, George Enescu, Paul Constantinescu, Béla Bartók și o selecție din Suitele românești.

„Prin acest moment, Fundaţia «Mitropolitul Bartolomeu» îşi propune să-şi confirme deschiderea ei culturală, să marcheze Centenarul Marii Unirii și să promoveze proiectul generos al acordării de burse tinerilor merituoși, dar lipsiți de posibilități financiare” a spus pr. Bogdan Ivanov, consilierul cultural al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului şi administrator al Fundaţiei „Mitropolitul Bartolomeu”, organizaţie care a acordat, până în prezent, 295 de burse unor tineri din întreaga ţară, în valoare totală de 751.800 lei.

Eveniment omagial al Fundaţiei „Mitropolitul Bartolomeu”La începutul evenimentului, Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a evocat personalitatea Mitropolitului Bartolomeu şi a amintit de cei care au participat şi au contribuit, prin curajul şi faptele lor, la Marea Unire de la 1 decembrie 1918: „Mitropolitul Bartolomeu avea faţă de neam, faţă de ţară, o dragoste neţărmurită, aşa cum noi toţi avem faţă de făuritorii Marii Uniri o preţuire deosebită”.

De asemenea, Adrian Papahagi a evocat personalitatea Mitropolitului Bartolomeu care, alături de activitatea sa în cadrul Bisericii Ortodoxe Române a avut şi o importantă operă literară, informează Ziarul Lumina.

„Sunt oameni pe lumea aceasta care unesc oameni. Sunt lideri: lideri politici, economici sau de altă natură. Există, însă, şi oameni care unesc lumi şi epoci, sunt marile spirite ale civilizaţiei. Şi, există, în fine, oameni care unesc lumea şi veacul nostru cu veşnicia lui Dumnezeu. Aceştia, cei mai fericiţi dintre noi, sunt mărturisitorii lui Hristos şi slujitorii Bisericii Sale. Şi, în măsura în care ne învrednicim, suntem poate chiar şi noi înşine, în această postură. Vrednicului de pomenire Bartolomeu, care a fost păstorul nostru vreme de aproape două decenii, între 1993 şi 2011, Dumnezeu i-a rânduit să fie toate acestea: să unească oameni, ca lider; să unească o lume şi o epocă peste timp, peste sinistra perioadă comunistă, şi să ne unească pe noi înşine cu Dumnezeu în Biserica Sa”, a spus Adrian Papahagi.

Acesta a amintit apoi, forţa intelectuală a mitropolitului care a deschis orizonturi culturale tinerilor din preajma sa:

„Am avut ocazia câtorva conversaţii cu el, deşi nu am fost printre discipolii săi ca prietenii mei Teodor Baconschi sau Radu Preda, şi, de fiecare dată, omul Bisericii se transforma într-un veritabil om de cultură şi vorbea, cu o pioşenie aproape filială despre Arghezi, dar şi despre Lucian Blaga, Gala Galaction, Vasile Voiculescu, Anton Holban, Victor Papilian, Ion Luca, Marin Preda, evocaţi în splendida sa carte de amintiri <Rotonda plopilor aprinşi>. Şi, iată că aşa, prin amintirile, prin memoria, prin persoana însăşi a acestui om punte, ne-am raportat şi noi la lumea de dinaintea năpastei atee şi liberticide a comunismului, şi prin el am redescoperit lumea culturii majore”. Mitropolitul Bartolomeu este, astfel, cel care a reunit modelul unui intelectual şi al unui servitor al Domnului, al unui om de litere şi al unui om al Bisericii.

Adrian Papahagi consideră că „intelectualii şi Biserica s-au privit adeseori cu suspiciune”, însă, chiar dacă intelectualii pot greşi, „să nu înţelegem de aici că Biserica nu are nevoie de inteligenţă (…) Nu este de ajuns să fii rugător şi postitor pentru a combate eficient nebuniile timpului nostru (…) O înţelegere corectă a spiritului vremii, cred eu că ne permite şi să luptăm eficient cu toate aberaţiile din ziua de azi”.

Ortodoxia este „o căutare dinamică, o tensiune, vie, aşa cum vedem în acele veacuri ale Sfinţilor Părinţi. Creştinismul închis în sine, defensiv, autosuficient, autogratificant, autoreferenţial nu poate să aibă impact într-o lume a inovaţiei febrile, a întrebărilor, a chestionării permanente (…) Dacă Hristos ar fi venit astăzi, ar fi vorbit în limba veacului nostru, ar fi vorbit pe înţelesul oamenilor de astăzi şi cred că asta avem noi datoria să facem, fie că suntem intelectuali sau slujitori ai Bisericii”, a mai remarcat Adrian Papahagi. Astfel, „e datoria creştinului, astăzi, să fie deştept. Nicăieri şi niciodată nu ne-a cerut Hristos să fim proşti. Ne cheamă să fim buni, blânzi, cinstiţi, smeriţi cu inima, dar nu tâmpiţi, scria Nicolae Steinhardt. Discernământul se cultivă duhovniceşte dar, probabil, şi intelectualiceşte (…) Trebuie să dăm credinţei noastre relevanţă pentru lumea de azi, să tâlcuim Logosul în idiomul actual, să combatem noile întrupări ale minciunii cu instrumentele pe care pronia şi propria inteligenţă ni le-a pus în zilele acestea la îndemână”.

În concluzie, discursul intelectualului creştin de astăzi „trebuie să fie capabil să combată ideologia veacului nostru în termenii ei, aşa cum ştiau alexandrinii şi capadocienii să folosească instrumentarul neoplatonician”, având în vedere că lupta cu ideologiile contemporane nihiliste nu este doar una culturală, „ci este una pentru sufletul omului. Pledez pentru un nou tip de apologetică, adaptată veacului ciberneticii şi comunicaţiilor, şi cred că nu putem să combatem excesele din veacul inteligenţei artificiale cu nişte arme slabe şi nici cu armele prostiei naturale. Trebuie să fim deştepţi, trebuie să avem discernământ. Mai mult ca oricând, Hristos se aşteaptă să fim înţelepţi ca şerpii, nu doar blânzi ca porumbeii, chiar dacă pe unii ne prinde mai bine smerenia altarului şi pe alţii impetuozitatea forului, pe unii forţa rugăciunii şi pe alţii cea a cuvântului scris sau rostit. În anii care vin şi în luptele care vin, intelectualii şi Biserica, intelectualii în Biserica lor, intelectualii parte a Bisericii lor se vor privi cu mai puţină suspiciune şi cu mai multă încredere atunci când, cu toţii slujesc numelui Domnului”, a remarcat Adrian Papahagi.

Ultimele articole

Începutul drumului spre mântuire este rugăciunea

Începutul drumului spre mântuire este rugăciunea

Bătrânul Iosif zicea: „Începutul drumului spre rugăciunea curată este lupta împotriva patimilor. Este imposibil să faci progrese în Rugăciunea lui Iisus atâta timp cât lucrează patimile. Totuşi acestea nu împiedică să existe harul rugăciunii, dacă nu suntem cuprinşi...

Duminica a 7-a după Rusalii, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca

Duminica a 7-a după Rusalii, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca

În Duminica a 7-a după Rusalii, 8 august 2021, la Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Slujba a început la ora 10 și...