În Epistolele pastorale, cuvântul „evlavie” este folosit pentru a descrie modul de viață al creștinului autentic. Evlavia, alături de dragoste și credință, este o virtute definitorie pentru viața creștină. În definiția termenului „evlavie”, avem două sensuri: cel dintâi, religiozitatea profundă, exteriorizată printr-o scrupuloasă îndeplinire a practicilor bisericești, cum am spune altfel, evlavia înseamnă cucernicie; cel de-al doilea sens al termenului este acela de comportare respectuoasă și admirativă față de ceva sau față de cineva, îndeosebi persoane sfinte sau consacrate.
