Fără cruce nu există comuniune cu Hristos

de Spiritualitate

Suntem în Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci. La Sfânta Liturghie citim un fragment scurt din Evanghelia după Ioan, care redă semnificația Crucii în credința creștină, reliefată în convorbirea lui Iisus cu Nicodim (Ioan 3, 13-17).

Este evident că crucea nu este un simplu semn sau un „chip cioplit”, așa cum denaturat ar sugera unii din lumea protestantă. Sfânta Cruce este conținutul esențial al credinței creștine care aduce mântuirea noastră.

Iisus ne descoperă în convorbirea cu Nicodim ce înseamnă crucea, ca dragoste prin jertfă, prin care Fiul Omului S-a pogorât din cer și prin care noi ne naștem din nou. Domnul vorbește despre legătura dintre jerfa Sa pe Cruce și nașterea duhovnicească a omului prin credința în El, utilizând un simbol al Vechiului Testament: „Și după cum Moise a înălțat șarpele în pustie, așa trebuie să se înalțe Fiul Omului, ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică. Căci Dumnezeu așa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică” (Ioan 3, 14-16).

Așadar, crucea înseamnă iubire, jertfă, dăruire, fapt pentru care primii creștini se pecetluiau cu acest semn pe frunte, îl puneau pe veșminte și în case și îl sărutau cu drag când îl vedeau, știind că acesta este „semnul Fiului Omului” (Matei 24, 30) prin care a venit bucuria mântuirii la toată lumea. Ori de câte ori privim crucea cunoaștem dragostea, jertfa și dăruirea lui Hristos pentru noi oamenii și o sărutăm cu evlavie, identificând-o, oarecum, cu Mântuitorul nostru, Care cu mâinile larg deschise ne îmbrățișează pe toți. Fără cruce nu poate exista comuniune cu Hristos sau mântuire din condiția căzută a omului, nu este posibilă „nașterea de sus”, despre care vorbește Domnul cu Nicodim.

Sfântul Apostol Pavel le spune celor din Galatia ce înseamnă Crucea lui Hristos prin care omul se naște din nou: „M-am răstignit împreună cu Hristos și nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăiește prin mine. Și viața mea de acum în trup o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu, Care m-a iubit și S-a dat pe Sine însuși pentru mine” (Galateni 2, 20).

Crucea este cheia mântuirii și a comuniunii noastre cu Hristos. Restul sunt doar păreri personale, care ne țin departe de sensul Evangheliei.

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Mai multe din Spiritualitate
Tâlcuire la Rugăciunea Sf. Efrem Sirul. 1 Duhul trândăviei

Tâlcuire la Rugăciunea Sf. Efrem Sirul. 1 Duhul trândăviei

Pentru noi creștinii a început Postul Mare, această perioadă de antrenament spiritual, de nevoință duhovnicească. Lupta între bine și rău este pe viață și pe moarte! Chiar dacă duhurile necurate nu sunt văzute, ele își fac lucrările cu prisosință. Sfântul Apostol...

Virtutea Recunoştinţei

Virtutea Recunoştinţei

Subiectul pe care ni-l sugerează pericopa evanghelică a Duminicii a 29-a după Rusalii este cel legat de virtutea recunoştinţei. Este o mare virtute recunoştinţa, dar pe cât de mare este, pe atât de rară. Dacă vom căuta în dicţionarul limbii române, la recunoştinţă vom...

Boboteaza este Sărbătoarea Arătării Domnului

Boboteaza este Sărbătoarea Arătării Domnului

Domnul Iisus Hristos de la naştere până la Botezul de la Iordan, când „era ca la treizeci de ani” (Luca 3, 23), a petrecut discret în Nazaret. Când, după tradiţia iudaică, ajunsese la majorat, „a venit Iisus din Galileea la Iordan, către Ioan, ca să se boteze de către...

Două căi duc la moştenirea vieţii veşnice

Două căi duc la moştenirea vieţii veşnice

Ne spune Sfântul Luca Evanghelistul, că s-a apropiat de Domnul Iisus Hristos un om, care l-a întrebat ce să facă ca să moştenească viaţa de veci. Evanghelistul Matei, când relatează această întâmplare, ne spune că, pe deasupra, omul acesta era tânăr şi Domnul Hristos...