Parohia “Adormirea Maicii Domnului” din Cluj-Napoca s-a dovedit neîncăpătoare pentru părinţii şi copiii care au participat, joi, la cea de-a IX-a ediţie a Festivalului de Colinde şi Tradiţii “Cărciunul la români”, organizat cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Andrei, arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului, mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului.
Evenimentul s-a înscris în manifestările dedicate Anului omagial al satului românesc, al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari. Aşa se explică şi prezenţa unui număr mare de dascăli şi directori de şcoli. I-au încântat pe cei prezenţi elevi de la Liceul Teoretic “Eugen Pora”, (clasele I, a V-a şi a X-a /coordonaţi de prof. Iulia Chende, prof. Maria Suciu şi prof. Marcela Matei), Şcoala Gimnazială “Iuliu Haţieganu” (clasa pregătitoare şi clasa a V-a / coordonatori prof. Adriana Gavriluţiu şi prof. Emilia Bia), Şcoala Gimnazială “Ion Creangă” (clasele a II-a şi a IV-a / coordonatori prof. Ioana Claudia Toader şi prof. Gheorghe Cuc), Şcoala Gimnazială “Liviu Rebreanu” (clasele a V-a, a VI-a şi a VII-a / coordonator prof. Emilia Câmpean) şi Liceul special pentru Deficienţi de Vedere (coordonator prof. Bianca Marian).
Invitatul special al concertului a fost părintele Evangelos Thiani din Kenya, vicerector al Academiei Teologie din Nairobi, care în aceeaşi zi a participat la şedinţa de lucru a preoţilor din Protopopiatul Ortodox Român Cluj 1. Părintele Thiani, care are patru copii, a fost însoţit de domnul lect. univ. dr. Paul Siladi, şi le-a vorbit celor prezenţi despre importanţa pe care o are sărbătoarea Crăciunului, care astăzi a căpătat valenţe comerciale, iar celebrarea naşterii Mântuitorului Iisus Hristos a fost înlocuită cu un Crăciun greşit înţeles, al luminiţelor şi ornamentelor. Potrivit părintelui Thiani, capcanele atrăgătoare ale Crăciunului occidental au măcelărit înţelesul profund spiritual al acestei sărbători. Carismatic, părintele Thiani a i-a cucerit imediat pe cei mici, pe care i-a învăţat în timp record să colinde în kiswahili, o limbă aglutinată vorbită adesea în Africa de Est de populaţia bantu. Limba este vorbită în toată Kenya, iar slujbele şi serviciile religioase sunt oficiate în limbile engleză şi kiswahili.
Aur, smirnă şi tămâie, colindele româneşti reprezintă tezaurul unei conştiinţe creştine. Adânc înrădăcinată în conştiinţa neamului românesc, colinda este întâlnită în toată lumea creştină. Îmbrăcaţi în costume populare frumos brodate, elevii au reînodat tradiţia colindatului în preajma marii sărbători a Naşterii Mântuitorului, fiind răsplătiţi cu daruri şi aplauze. Nu credem că exagerăm afirmând că vitregiţi de tezaurul acesta inestimabil al colindelor, poporul român, cu istoria sa zbuciumată, ale cărei numeroase capitole au fost scrise cu sângele martirilor şi eroilor neamului, care au udat pământul pe care noi astăzi călcăm, s-ar fi pierdut în umbra popoarelor europene. Elevii aceştia minunaţi au smuls lacrimi celor prezenţi şi au adus, într-o frumoasă zi de joi, 12 decembrie, magia Crăciunului în Biserica „Adormirii Maicii Domnului” din Cluj-Napoca, dar mai cu seamă în sufletele celor care i-au privit şi ascultat. E de necontestat faptul că oamenii se schimbă în această perioadă, devin mai buni unii cu alţii, îşi zâmbesc şi uită de răutăţi. „Vinovată” este sensibilitatea colindelor, care scrutează biruitoare peste egoism, individualism şi nepăsare, două din conceptele distructive care marchează societatea post-modernă.
La final, Pr. Protopop Dan Hognogi le-a înmânat dascălilor şi directorilor de şcoli diplome de aleasă cinstire. “Este anul omagial al satului românesc, al preoţilor şi al dascălilor. Rolul acestora din urmă este deosebit. Dascălul îndeplineşte o profesiune de o importanţă deosebită. Aceştia asigură formarea şi pregătirea personalităţii elevilor. Expert al actului de predare-învăţare, agent motivator şi mobilizator, model prin tot ceea ce face şi profesionist, acesta este, creionat, portretul dascălului. Copiii sunt darul lui Dumnezeu pentru familie, dar şi pentru Biserică” a spus părintele protopop în cuvântul de încheiere.