Filip Lazăr – compozitor român

Considerat un mare talent, cel mai relevant compozitor român după George Enescu. Astăzi vom vorbi despre Filip Lazăr.

S-a născut într-o familie cu înclinaţii muzicale, mama sa oferindu-i primele lecții de pian. Şi-a continuat pregătirea cu Paulina Moscovici (pian), până a fost admis la Conservatorul din București (1907-1912) unde a studiat cu Emilia Saegiu (pian), Dumitru G.Kiriac (teorie-solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie, contrapunct, compoziție). I-a avut profesori pe Robert Teichmüller (pian) și Stephan Krehl (compoziție, armonie, contrapunct).

A debutat ca pianist concertist la Craiova (1 aprilie 1915), a participat şi a obţinut o menţiune onorifică la Concursul de compoziţie „George Enescu” (pentru Sonata pentru pian în fa minor), apoi s-a înrolat voluntar şi a luptat pe front (1916 – 1918). După război, și-a continuat cariera de pianist concertist (România, Franţa, Elveţia, Austria, Statele Unite ale Americii), incluzând în repertoriu muzică nouă; în paralel, a predat lecţii particulare de pian şi teorie a muzicii (la Davos a lucrat cu Dinu Lipatti). În 1928 s-a stabilit în Franţa.

A fost membru fondator (1920) al Societății Compozitorilor Români, membru fondator (1928) și președinte al Societății Muzicale Triton din Paris. A făcut parte din comitetul tehnic al Societății Corale Cântarea României din București și din International Society for Contemporary Music.

Studiind un dialog între soliști, sau grup de instrumente – și orchestră, Filip Lazăr obține un neoclasicism de sinteză, în care elementele de tradiție barocă se adaptează formelor și limbajului sonor modern, chiar postmodern. Acordând variațiunii o maximă pondere în discursul muzical, compozitorul atinge momente de stil concertant predominant în majoritatea lucrărilor pentru orchestră. Apelul la melosul popular românesc (ritmica originală, alternanța armonică major/minor, jocul echilibrat între tonal și modal, coloritul dorian), precum și la formele clasice, a oferit muzicii lui Filip Lazăr o personalitate discretă, dar relevantă. Pentru a impune și mai clar gândirea neoclasică, autorul exploatează monodia  acompaniată sau monodia cu inserții polifonice.

Compozitorul și-a îndreptat atenția asupra noilor evoluții muzicale, a serialismului, dar fără a pierde din vedere muzica țărănească. Sub influența avangardei pariziene, în special sub influența lui Stravinski, Poulenc și Ravel, a realizat câteva experimente postmoderniste, cum ar fi The Ring (1928, inspirat de impresiile de la un meci de box) și Muzica pentru Radio (1931). Ambele au intrat imediat, după prima lor interpretare, în repertoriile marilor dirijori.

Filip Lazăr a murit la 3 noiembrie 1936.

 

Surse:

Tomescu, Filip Lazăr, Editura Muzicală, București, 1963

https://ro.wikipedia.org/wiki/Filip_Lazăr

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Filip Lazăr - compozitor român
Loading
/
Gavriil Musicescu – părinte al muzicii corale naţionale

Gavriil Musicescu – părinte al muzicii corale naţionale

Gavriil Musicescu – muzician, dirijor și organizator de talent – a fost printre primii muzicologi care au scos în evidență frumusețea folclorului românesc. S-a născut la data de 20 martie 1847 la Ismail într-o familie iubitoare de muzică. Primele studii le-a făcut în...

Medicul NICOLAE KALINDERU (6 decembrie 1835 – 16 aprilie 1902)

Medicul NICOLAE KALINDERU (6 decembrie 1835 – 16 aprilie 1902)

Nicolae Kalinderu vede lumina zilei la data de 6 decembrie 1835 în București. Conform mai multor surse documentare, familia acestuia ar fi fost de origine turcă, numele lor însemnând în traducere „fiul filosofului”. Kalinderu a studiat în Franța timp de mai mulți ani...

Instalarea episcopului Nicolae Ivan. Restituiri la centenar VI.

Instalarea episcopului Nicolae Ivan. Restituiri la centenar VI.

Instalarea canonică oficială a episcopului Nicolae Ivan a avut loc în ziua sărbătoririi Sfântului Ierarh Nicolae, luni, 6/19 decembrie 1921, în biserica Sfânta Treime din Cluj, la acel moment singurul lăcaș de cult ortodox (1795-1796) din urbe. Ceremonia a fost...

Sărbătoarea și Icoana Intrării Maicii Domnului în Biserică

Sărbătoarea și Icoana Intrării Maicii Domnului în Biserică

Această sărbătoare se prăznuieşte la data de 21 noiembrie. Ea nu se regăsește între sărbătorile vechi ale Bisericii şi nici nu este inclusă ca episod în Sfânta Scriptură[1], ci se află în evangheliile apocrife, precum Protoevanghelia lui Iacob.[2] Sfântul Andrei...