[foto] Sfânta Elisabeta, mănăstirea din metropola Clujului

de | iul. 11, 2020 | Documentare

În anul 2011, la inițiativa Înaltpreasfnțitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, a fost reînființată Mănăstirea „Sfânta Elisabeta”, ctitorie a vrednicului de pomenire episcop Nicolae Ivan. După deschiderea ei, eveniment petrecut în 1934, mănăstirea a funcționat o perioada în clădirea „vechii teologii” de pe strada Avram Iancu, nr. 6, punându-se astfel, bazele unui Institut al surorilor de caritate. Odată cu instaurarea regimului comunist, mănăstirea a fost închisă pentru o perioadă de peste 60 de ani.

În inima Clujului, metropolă a Transilvaniei, Mănăstirea Sfânta Elisabeta își recâștigă statutul de odinioară, de oază de liniște, mângâiere și spiritualitate. Proiectul de rectitorire a ansamblului monahal a fost asumat de Călin Chifăr, arhitect preocupat de înţelegerea şi tâlcuirea edificiului bizantin.

Obștea monahală este formată din șapte maici, aflate sub ascultarea maicii starețe stavrofora Maria Asaftei. Programul liturgic este specific mănăstirilor. Slujbele încep zilnic la ora 7:00, cu Ceasurile monahale și se încheie cu Vecernia, Pavecernița, iar miercurea, Taina Sfântului Maslu. Aproape zilnic, maicile alături de părintele duhovnic protos. Siluan Popescu participă la Sfânta Liturghie.

De câțiva ani, în patrimoniul mănăstirii se află o icoană a Maicii Domnului „Prodromița”, copie a icoanei din schitul athonit Prodromu, despre care se spune că este nefacută de mână omenească, ci zugravită in chip minunat, în anul 1863, în Țara Românească.

Icoana Prodromița a făcut multe minuni de-a lungul vremii. În Biserica Ortodoxă este cinstită anual pe data de 12 iulie.

„Ora et labora”. Pe lângă programul liturgic de fiecare zi și ascultările personale împlinite de fiecare viețuitor al mănăstirii, din mâinile maicilor ies zilnic veșminte și acoperăminte bisericești, necesare slujirii preoților din eparhie. Chiar dacă presupune o muncă de perfecționare continuă, croitoria și broderia în atelierul de veșminte este una din preocupările zilnice ale maicilor de la „Sfânta Elisabeta”.

Potrivit dorinței întemeietorului ei, mănăstirea clujeană din cartierul Bună Ziua, are în vedere, pe lângă celelalte construcții necesare desfășurării activității de zi cu zi, reînființarea vechii școli a surorilor de caritate prin implementarea proiectului școlii postliceale.

Mănăstirea clujeană „Sfânta Elisabeta”, situată pe stra. Arțarului, din cartierul Bună Ziua, își sărbătorește anual patronul spiritual pe data de 24 aprilie.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/pr-robert-kovacs/" target="_self">Pr. Robert Kovacs</a>

Pr. Robert Kovacs

Absolvent al studiilor de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Redactor la Radio Renașterea și preot paroh la Parohia Ortodoxă „Sfântul Silvestru” din Cluj-Napoca.

Ultimele articole

Maica Domnului și feminismul

Maica Domnului și feminismul

Vă propun astăzi să medităm la doi termeni-cheie, ai unui discurs ce ar putea deveni des uzitat în spațiul teologic și cel social: Maica Domnului și feminism. Trăim într-o societate în care, de câteva decenii, dacă nu chiar de mai bine de un secol, rolul femeii a...

Maica Domnului, mijlocitoare pentru noi la Fiul ei

Maica Domnului, mijlocitoare pentru noi la Fiul ei

Vă propun să pornim astăzi în înțelegerea Maicii Domnului și a acțiunilor ei de la compararea a două episoade evanghelice: ispitirea din Carantania și nunta din Cana Galileii. Personajul principal al amândurora este Hristos. Și într-o parte, și în alta, este contactat...

Mai multe din Documentare
Icoana Maicii Domnului de la Catedrala Mitropolitană din Cluj

Icoana Maicii Domnului de la Catedrala Mitropolitană din Cluj

Icoana Maica Domnului cu Pruncul a fost pictată la 1673 pentru biserica din localitatea Ilişua (jud. Bistriţa-Năsăud) de preotul Luca din Iclod și iulustrează tipul iconografic Eleusa: tandreţea maternă, în care Maica se apleacă cu duioşie către Prunc, Care se lipeşte...

Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară

Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară

Acum mai bine de 700 de ani, Bistriţa era deja unul din oraşele importante ale Transilvaniei. Pe  16 iulie se împlinesc 756 de ani de la prima atestare documentară a oraşului. Prima menţiune a localităţii datează din anul 1241, când codicele mănăstirii Echternach...