[foto] Sfânta Elisabeta, mănăstirea din metropola Clujului

de | iul. 11, 2020 | Documentare

În anul 2011, la inițiativa Înaltpreasfnțitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, a fost reînființată Mănăstirea „Sfânta Elisabeta”, ctitorie a vrednicului de pomenire episcop Nicolae Ivan. După deschiderea ei, eveniment petrecut în 1934, mănăstirea a funcționat o perioada în clădirea „vechii teologii” de pe strada Avram Iancu, nr. 6, punându-se astfel, bazele unui Institut al surorilor de caritate. Odată cu instaurarea regimului comunist, mănăstirea a fost închisă pentru o perioadă de peste 60 de ani.

În inima Clujului, metropolă a Transilvaniei, Mănăstirea Sfânta Elisabeta își recâștigă statutul de odinioară, de oază de liniște, mângâiere și spiritualitate. Proiectul de rectitorire a ansamblului monahal a fost asumat de Călin Chifăr, arhitect preocupat de înţelegerea şi tâlcuirea edificiului bizantin.

Obștea monahală este formată din șapte maici, aflate sub ascultarea maicii starețe stavrofora Maria Asaftei. Programul liturgic este specific mănăstirilor. Slujbele încep zilnic la ora 7:00, cu Ceasurile monahale și se încheie cu Vecernia, Pavecernița, iar miercurea, Taina Sfântului Maslu. Aproape zilnic, maicile alături de părintele duhovnic protos. Siluan Popescu participă la Sfânta Liturghie.

[foto] Sfânta Elisabeta, mănăstirea din metropola Clujului

De câțiva ani, în patrimoniul mănăstirii se află o icoană a Maicii Domnului „Prodromița”, copie a icoanei din schitul athonit Prodromu, despre care se spune că este nefacută de mână omenească, ci zugravită in chip minunat, în anul 1863, în Țara Românească.

Icoana Prodromița a făcut multe minuni de-a lungul vremii. În Biserica Ortodoxă este cinstită anual pe data de 12 iulie.

„Ora et labora”. Pe lângă programul liturgic de fiecare zi și ascultările personale împlinite de fiecare viețuitor al mănăstirii, din mâinile maicilor ies zilnic veșminte și acoperăminte bisericești, necesare slujirii preoților din eparhie. Chiar dacă presupune o muncă de perfecționare continuă, croitoria și broderia în atelierul de veșminte este una din preocupările zilnice ale maicilor de la „Sfânta Elisabeta”.

Potrivit dorinței întemeietorului ei, mănăstirea clujeană din cartierul Bună Ziua, are în vedere, pe lângă celelalte construcții necesare desfășurării activității de zi cu zi, reînființarea vechii școli a surorilor de caritate prin implementarea proiectului școlii postliceale.

Mănăstirea clujeană „Sfânta Elisabeta”, situată pe stra. Arțarului, din cartierul Bună Ziua, își sărbătorește anual patronul spiritual pe data de 24 aprilie.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/pr-robert-kovacs/" target="_self">Pr. Robert Kovacs</a>

Pr. Robert Kovacs

Absolvent al studiilor de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În prezent, doctorand în cadrul aceleiași instituții de învățământ superior. Redactor la Radio Renașterea și preot paroh la Parohia Ortodoxă „Sfântul Silvestru” din Cluj-Napoca.

Ultimele articole

Mai multe din Documentare
In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

Părintele Vasile Flueraș a odrăslit într-o familie cu rădăcini adânci în vechea lume românească din mărginimea Clujului. Părinții săi, Constantin și Rozalia Flueraș, au făcut parte din comunitatea străveche a satului Cluj-Mănăștur, până în anul 1894 o localitate distinctă din punct de vedere administrativ de orașul Cluj. Contribuția românilor din Mănăștur la pulsul românesc al Clujului a fost una deloc neglijabilă, comunitatea avându-l drept reprezentant ales în delegația clujeană la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 pe mănăștureanul Pavel Albu (1885-1939). Asemenea majorității românilor, familia episcopului Vasile și-a adus obolul ei de sânge și lacrimi la înfăptuirea idealului național românesc, bunicul său patern căzând pe fronturile Primului Război Mondial.