[foto] Sfânta Elisabeta, mănăstirea din metropola Clujului

de | iul. 11, 2020 | Documentare

În anul 2011, la inițiativa Înaltpreasfnțitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, a fost reînființată Mănăstirea „Sfânta Elisabeta”, ctitorie a vrednicului de pomenire episcop Nicolae Ivan. După deschiderea ei, eveniment petrecut în 1934, mănăstirea a funcționat o perioada în clădirea „vechii teologii” de pe strada Avram Iancu, nr. 6, punându-se astfel, bazele unui Institut al surorilor de caritate. Odată cu instaurarea regimului comunist, mănăstirea a fost închisă pentru o perioadă de peste 60 de ani.

În inima Clujului, metropolă a Transilvaniei, Mănăstirea Sfânta Elisabeta își recâștigă statutul de odinioară, de oază de liniște, mângâiere și spiritualitate. Proiectul de rectitorire a ansamblului monahal a fost asumat de Călin Chifăr, arhitect preocupat de înţelegerea şi tâlcuirea edificiului bizantin.

Obștea monahală este formată din șapte maici, aflate sub ascultarea maicii starețe stavrofora Maria Asaftei. Programul liturgic este specific mănăstirilor. Slujbele încep zilnic la ora 7:00, cu Ceasurile monahale și se încheie cu Vecernia, Pavecernița, iar miercurea, Taina Sfântului Maslu. Aproape zilnic, maicile alături de părintele duhovnic protos. Siluan Popescu participă la Sfânta Liturghie.

[foto] Sfânta Elisabeta, mănăstirea din metropola Clujului

De câțiva ani, în patrimoniul mănăstirii se află o icoană a Maicii Domnului „Prodromița”, copie a icoanei din schitul athonit Prodromu, despre care se spune că este nefacută de mână omenească, ci zugravită in chip minunat, în anul 1863, în Țara Românească.

Icoana Prodromița a făcut multe minuni de-a lungul vremii. În Biserica Ortodoxă este cinstită anual pe data de 12 iulie.

„Ora et labora”. Pe lângă programul liturgic de fiecare zi și ascultările personale împlinite de fiecare viețuitor al mănăstirii, din mâinile maicilor ies zilnic veșminte și acoperăminte bisericești, necesare slujirii preoților din eparhie. Chiar dacă presupune o muncă de perfecționare continuă, croitoria și broderia în atelierul de veșminte este una din preocupările zilnice ale maicilor de la „Sfânta Elisabeta”.

Potrivit dorinței întemeietorului ei, mănăstirea clujeană din cartierul Bună Ziua, are în vedere, pe lângă celelalte construcții necesare desfășurării activității de zi cu zi, reînființarea vechii școli a surorilor de caritate prin implementarea proiectului școlii postliceale.

Mănăstirea clujeană „Sfânta Elisabeta”, situată pe stra. Arțarului, din cartierul Bună Ziua, își sărbătorește anual patronul spiritual pe data de 24 aprilie.

<a href="https://radiorenasterea.ro/author/pr-robert-kovacs/" target="_self">Pr. Robert Kovacs</a>

Pr. Robert Kovacs

Absolvent al studiilor de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. În prezent, doctorand în cadrul aceleiași instituții de învățământ superior. Redactor la Radio Renașterea și preot paroh la Parohia Ortodoxă „Sfântul Silvestru” din Cluj-Napoca.

Ultimele articole

O panoramă a teologiei ortodoxe contemporane

O panoramă a teologiei ortodoxe contemporane

Secolul XX a înregistrat o dezvoltare fără precedent a gândirii ortodoxe, fapt datorat nu atât numărului însemnat de teologi cunoscuți, cât anvergurii lor intelectuale. Fie că vorbim de spațiul apusean fie că ne referim la țările tradițional ortodoxe, întâlnim în...

Mai multe din Documentare
Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Soporu de Câmpie

Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Soporu de Câmpie

Într-o zonă liniștită, la 50 km de Cluj-Napoca, pe dealurile Soporului, lângă o frumoasă pădure de pin, se află situată Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Soporu de Câmpie. Așezământul pe care îl vedem azi amintește de o mai veche vatră monahală din zonă, cea de la...

Importanța Tratatului de la Trianon

Importanța Tratatului de la Trianon

Pentru români, Tratatul de la Trianon nu are cum să fie considerat drept înfăptuitor al unirii Transilvaniei cu România, din moment ce acest document a oficializat doar, în plan internațional, o realitate mai veche. Unirea provinciilor românești, inclusiv a...

Mănăstirea Voroneț – patrimoniu cultural național și european

Mănăstirea Voroneț – patrimoniu cultural național și european

Mănăstirea Voroneț, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, a fost ctitorită în anul 1488 de Voievodul Ștefan cel Mare, devenit sfânt al Bisericii Ortodoxe Române. Construcția lăcașului de cult a început  pe 26 mai 1488, cu 532 de ani în urmă, și a fost ridicat...