Fotoreportaj | Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Nicula, în procesiune în orașele Cluj-Napoca și Bistrița

de | apr. 24, 2020 | Actualitatea religioasă

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului a organizat o procesiune cu Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula, vineri, 24 aprilie 2020, la sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, în cele două reședințe de județ ale eparhiei: Cluj-Napoca și Bistrița, pentru a oferi o mângâiere sufletească bolnavilor, care suferă în spitale sau la casele lor de pe urma noului coronavirus, dar și pentru a-i întări pe medici, pe cei care muncesc în spitale, precum și pe tot poporul credincios.

Procesiunea s-a desfășurat cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, cu sprijinul Poliției și Jandarmeriei Române și al autorităților locale.

În cântec de toacă și dangăt de clopote, la ora 8:30, Icoana făcătoare de minuni a pornit de la Mănăstirea Nicula spre Cluj-Napoca, după ce exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, arhim. Dumitru Cobzaru, care a condus întreaga procesiune, a rostit Rugăciunea specială pentru încetarea pandemiei și o rugăciune către Maica Domnului.

Icoana a fost purtată în procesiune, într-o mașină, în spațiul deschis din spate, în municipiile Cluj-Napoca, în intervalul orar 10:00-12:00, și Bistrița, în intervalul orar 15:00-17:00, mergând fără oprire în zona spitalelor și a principalelor biserici. Pe tot parcursul traseului clericii au rostit rugăciuni către Maica Domnului pentru izbăvirea de boală și încetarea pandemiei de coronavirus.

La Cluj-Napoca, după ce a parcurs traseul prin oraș, icoana a înconjurat Catedrala Mitropolitană și a făcut un singur popas la Mănăstirea clujeană „Sfânta Elisabeta”, unde a fost întâmpinată de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei și Preasfințitul Părinte Episcop Vasile. Mitropolitul Andrei a citit rugăciunea de la Acatistul Acoperământului Maicii Domnului si rugăciunea specială pentru încetarea noii pandemii. Totodată, a rostit și un cuvânt duhovnicesc.

„Este arhicunoscut faptul că Maica Domnului de la Nicula a intervenit în momentele cele mai grele pentru poporul nostru. Atunci, la vremuri de cumpănă, a lăcrimat şi apoi, an după an, credincioşii noştri au apelat la ajutorul ei în toate necazurile”, a spus ÎPS Andrei.

Apoi, convoiul restrâns, format din 3 mașini, s-a îndreptat spre Bistrița, străbătând orașele Gherla, Dej și Beclean, precum și localitățile de tranzit prevăzute în traseul procesiunii.

Clericii, credincioșii, personalul medical, pacienții, precum și cei interesați au urmărit întreaga procesiune, cu respectarea regulilor impuse de autorităţi, de la ferestre, din fața caselor, sau din locurile unde s-au aflat în momentul respectiv, rugându-se Maicii Domnului.

Vizibil emoţionaţi, mulți oameni, unii dintre ei cu lacrimi în ochi, au îngenunchiat, pe stradă, în fața icoanei.

Prin acest gest, Arhiepiscopia Clujului vrea să-i asigure pe toți de întreaga solidaritate sufletească, „de rugăciunile ierarhilor și ale preoților pentru tot sufletul creștinesc cel necăjit și întristat și mai ales de binefăcătoarea mijlocire a Sfintei Fecioare, prin icoana sa făcătoare de minuni, care aduce mângâiere în credință și întărire în nădejde”, conform preotului Bogdan Ivanov, consilier eparhial și purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei.

Mai multe fotografii AICI 

Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului a organizat o procesiune cu Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului…

Publicată de Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului pe Sâmbătă, 25 aprilie 2020

Foto credit: Darius Echim / mitropolia-clujului.ro


Istoricul icoanei

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Nicula, la care vin an de an zeci de mii de pelerini, a fost pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în anul 1681. Ea s-a pictat la cererea şi pe cheltuiala nobilului român Ioan Cupşa din Nicula, care a donat-o bisericii din acest sat. În anul 1699 aceasta a lăcrimat vreme de trei săptămâni, între 15 februarie și 12 martie, iar de atunci continuă să facă minuni, să tămăduiască boli și să aducă alinare și mângâiere tuturor celor care o cercetează.

Printre mulțimile de oameni, Izvoarele istorice consemnează douăzeci şi opt de martori care au văzut icoana plângând și au depus mărturia lor cu jurămant, printre aceștia numărându-se nobili români şi maghiari, simpli ţărani, ofiţeri imperiali, soldaţi, preotul satului, Nicula Mihail Pop şi contele Sigismund Korniş, guvernatorul Transilvaniei din acea vreme.

La câteva săptămâni după începutul minunii lăcrimării icoanei, contele Sigismund Korniş a hotărât să ducă sfânta icoană în paraclisul castelului său de la Benediuc. Într-o procesiune impresionantă, desfăşurată pe data de 12 martie 1699, la care au fost prezente atât autorităţile militare, cât şi nobilimea ardeleană, sfânta icoană a fost dusă la castelul amintit. Din cauza unei puternice revolte a locuitorilor niculeni şi a celor din împrejurimi, contele a fost nevoit să readucă icoana în biserica din satul Nicula în ajunul praznicului Bunei Vestiri, 24 martie din acelaşi an. Ea a rămas o vreme închisă şi sigilată, până ce curtea de la Viena urma să ia o decizie în privinţa ei. Împăratul de la Viena a hotărât ca icoana miraculoasă să nu fie nici a sătenilor, nici a guvernatorului, ci că se cuvine să fie undeva într-un loc neutru, unde să poată fi cinstită de către creştini de orice neam şi de orice lege. Acest loc hotărât de Dumnezeu şi Sfânta Sa Maică, prin împăratul de la Viena, a fost biserica Mănăstirii Nicula, unde se păstrează până în prezent.

Din cauza pericolului străin, în perioada anilor 1714-1782, icoana a fost îngropată în pământ. Din 1948 până la 31 ianuarie 1962, a fost din nou ascunsă. A fost gasită de către părintele stareţ din acea vreme, vrednicul de pomenire arhim. Serafim Măciucă, în locul numit Lunca Bonţului, unde a stat ascunsă vreme de paisprezece ani. Sfânta icoană a fost zidită in geamul casei credinciosului Vasile Chezan. După ce a fost găsită a stat în mănăstire doar câteva ore pentru că a fost ridicată de organele comuniste de securitate şi transportată la Cluj, la sediul Arhiepiscopiei ortodoxe.

După un proces amplu de restaurare, executat între anii 1990-1991, care i-a redat frumuseţea şi strălucirea iniţială, a părăsit Clujul, revenind la Nicula într-o procesiune impresionantă, care a avut loc în anul 1992. De atunci nu a mai părăsit mănăstirea, decât de trei ori, când a fost scoasă în procesiune. Aceasta s-a întâmplat în anul 1998, în județul Bistrița-Năsăud, unde, după ploi abundente, au avut loc alunecări de teren, în special la Mănăstirea Rebra-Parva. În martie 1999, icoana a fost adusă la Catedrala Arhiepiscopală din Cluj, precum şi în cartierul Mănăştur, cu ocazia împlinirii a trei sute de ani de la minunea lăcrimării.

Ultima data când a fost scoasă în procesiune, s-a întâmplat în urmă cu paisprezece ani, la praznicul Bunei Vestiri din 25 martie 2006, la Catedrala din Cluj-Napoca, cu ocazia înfiinţării noii Mitropolii a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, şi a întronizării de către Patriarhul Teoctist Arăpașu, a Arhiepiscopului Bartolomeu Anania, ca Mitropolit.

 

Ultimele articole

Sfânta Cruce și semnificațiile ei

Sfânta Cruce și semnificațiile ei

Cateheza de azi are ca subiect Sfânta Cruce și va continua firul pastoral început acum câteva săptămâni, în care am vorbit despre Cinstirea Sfinților, a Sfintelor Moaște și a Sfintelor Icoane. Întâi de toate, Sfânta Cruce este un semn creștin, distinct și distinctiv....

Despre cultul crestin

Despre cultul crestin

Ținta cultului creștin, a închinării sau a adorării credincioșilor este Dumnezeul revelației, Cel descoperit nouă prin intermediul Sfintei Scripturi și a întregii revelații dumnezeiești. Cu alte cuvinte, închinarea în duh și în adevăr este îndreptată spre Dumnezeu...

Conferință preoțească de toamnă în Protopopiatul Dej

Conferință preoțească de toamnă în Protopopiatul Dej

Clericii din Protopopiatul Ortodox Dej s-au reunit joi, 5 noiembrie 2020, în cadrul conferinței preoțești de toamnă. Întâlnirea s-a desfășurat la Mănăstirea Cășiel și a fost precedată de Sfânta Liturghie săvârșită în sobor restrâns de preoți, în frunte cu protopopul...

„Pandemia este învățător al smereniei și al blândeții. Pandemia este, paradoxal, expresia unei iubiri milostive, nebune, a lui Dumnezeu față de noi, ca să ne întoarcem!”, concluziile Simpozionului internațional de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă

„Pandemia este învățător al smereniei și al blândeții. Pandemia este, paradoxal, expresia unei iubiri milostive, nebune, a lui Dumnezeu față de noi, ca să ne întoarcem!”, concluziile Simpozionului internațional de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă

În perioada 2-3 noiembrie 2020, Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a organizat Simpozionul internaţional de Teologie, Istorie, Muzicologie și Artă. Ediția din acest an s-a desfășurat exclusiv online și a avut ca temă...