Galileo Galiei – mare om de știință

de | feb. 15, 2022 | Documentare, Personalitatea zilei

Galileo Galilei  a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică. După ce a perfecționat invenția telescopului, prin observațiile sale a dovedit că Pământul se învărte în jurul Soarelui. Însă, cu toate că avea dovezi, Inchiziția își doreasă aibă monopol și asupra teoriilor științifice, nu doar asupra dogmelor. A fost discreditat și pedepsit în mai multe rânduri de acest organ. Astăzi, Galileo Galiei este cunoscut drept unul din cei mai mari oameni de știință ai istoriei. Stephen Hawking a spuscă „Galileo, poate mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru nașterea științei moderne”.

Galileo Galilei s-a născut pe data de 15 februarie 1564 la Pisa, într-o familie originară din Florența care se ocupa cu comerțul. Tatăl său, Vicenzio di Michelangelo Galilei era muzician și compozitor, fiind cunoscut în istorie drept un reformator al armoniei italiene.

Până la vârsta de 10 ani rămâne la Pisa, unde învață cunoștiințe elementare de la tatăl său și de la tutorele Jacopo Borghini în matematică, fizică, astronomie și limbile greacă și latină. Apoi face un scurt stagiu de novice în Mănăstirea Sancta Maria di Vallombrosso, unde studiază limbile clasice și literatura. Tot aici își va descoperi și exersa talentul la pictură și desen.

În 1581, la vârsta de 17 ani, tatăl său îl înscrie la Universitatea din Pisa pentru a studia medicina, întrucât era o meserie profitabilă. Însă, Galileo niciodată nu a fost atras de medicină. Mintea lui era preocupată de alt fel de probleme. Spre exemplu, o legendă spune că în timp ce participa la mesa catolică din catedrala din Pisa, a observat că policandrul se pune în mișcare atunci când cel responsabil cu aprinderea lumânărilor lucrează la el. Mișcarea candelabrului încetinește cu fiecare balansare consecutivă, până când în cele din urmă își găsește balansul și se oprește. Acasă a refăcut experimentul cu o piatră legată cu ață. Datorită acestor experimente a adus ceva nou îndomeniul medical, primele „pulsometre”.

Un mare ajutor în devenirea sa a fost cu siguranță tatăl său, care l-a învățat de mic să nu accepte teoria oricui, ci să fie sceptic la început, pentru că asta îl va ajuta în special în lumea științei. Galileo Galiei își pierdea adesea răbdarea cu cei „încuiați la minte”, care afirmau ceva bazat pe povești sau superstiții, dar nu puteau argumenta ceea ce spuneau.

În anul 1585, se înscrie la Academia de Desen din Florența. În anul 1588 ține lecții la Academia Florentină despre Infernul lui Dante. Totodată studiază intens pe Copernic și pe clasicii latini și începe să facă experimente singur. În anul 1589 este numit profesor de geometrie și astronomie la Universitatea din Pisa. Apoi din anul 1592, devine profesor la Universitatea din Padova, unde va sta 18 ani.Această perioadăva fi cea mai înfloritoare pentru descoperirirle sale. Reușește chiar să atragă de partea sa și pe profesori de la Colegiul Roman, care la început credeau că descoperirile sale sunt doar niște iluzii optice ale unor lentile defectuoase.

În 1610 se mută la Florența, unde este numit prim matematician al Universității din Pisa și filozof al Serenissimului mare duce Cosimo al-II-lea de Medici. În acest oraș libertatea de gândire nu era la fel ca în Padova, motiv pentru care intră în vizorul inchizitorilor de aici. În anul 1611 ajunge la Roma, unde își prezintă ideile papei Paul al V-lea (1605-1621). Unii profesori de la Colegiul Roman dădeau impresia că îi susțin ideile. În schimb, Sfântul Oficiui-a deschis dosar de inchiziție.

În urma primului proces, Galilei renunță de bunăvoie la ideile coperniciene, ceea ce îi aduce lauda papei. Se retrage la Florența cu o imensă dezamăgire. Devine introvertit, limitându-și cercul de prieteni (probabil pentru că a văzut că în momentul procesului mulți prieteni de-ai săi s-au retras înloc să-i sară în ajutor).

În 1624, Galileo merge la Roma unde, Maffeo Barberini, un vechi prieten al său pasionat de știință a devenit papa Urbal al-VIII-lea. Îi cere aprobare pentru a tipări noile sale descoperiri făcute acasă. Însă, prietenul său este de nerecunoscut. Îi condamnă opera.

La 23 septembrie 1632, în timp ce Galileo Galiei avea 70 de ani, vederea lui slăbise și avea și alte probleme medicale, din porunca Sfântului Oficiu este adus la Roma pentru a i se intenta un nou proces inchizitorial. Nici intervenția ducelui Ferdinand al II-lea nu i-a mai folosit la nimic.

Vicenzio Vivaldi, biograful său îl descrie astfel: „La taifas era foarte vesel, în vorbire sincer, ieșit din comun în felul de a se exprima, plin de duh, hazliu în pozne…”. Avea o memorie prodigioasă și recita texte din minte cu ușurință.  Era mărinimos și bun la suflet. „Ura mai mult zgârcenia decât risipa”. Îi ajuta pe cei talentați dar săraci să se pună pe roate. Pe aceștia îi găzduia în casa sa până ce reușeau în carieră. Galileo Galiei evita tumultul orașelor și prefera viața liniștită la țară. Îi plăcea liniștea și solitudinea, dar îi plăcea și să poarte discuții cu oameni virtuoși și luminați.

În timpul experimentelor sale a fost mai mult contestat decât aprobat. Singurul loc unde descoperirile sale au fost apreciate a fost Padova, centru cu oameni deschiși la minte. În afară de acest loc, a fost contestat și luat în derâdere. A purtat polemici cu Cremonini, care susținea în continuare că soarele se învârte în jurul Pământului.  De fiecare data când Galileo îipune la dispoziție telescopul său, acesta refuză categoric. La fel se întâmpla și cu inchizitorii. Galileo le spunea că cele afirmate nu sunt doar o teorie, are și dovezi. Le poate da telescopul să vadă și ei cu ochii lor. Dar la fel ca savanții,și inchizitorii refuzau categoric să cerceteze dovezile sale. Preferau să creadă teoriilor lui Aristotel pentru că ele s-au încetățenit deja în societate.Acești oameni au rămas până în ziua de azi un simbol al omului robit de ideile preconcepute, care refuză dovada, pentru că nu vor să afle că greșesc.

În vremea lui Galileo Galiei cei care își doreau să cerceteze natura o făceau pe ascuns, fără ca Inchiziția să afle. Galileo a fost printre puținii care și-a ridicat glasul și nu s-a ascuns. În plus, la interogatorii dădea dovadă de o credință catolică foarte bună. Nu putea fi acuzat de erezie. Dar ideile sale nu puteau ajunge difuzate, pentru că oamenii Bisericii considerau că teoriile sale contrazic Sfânta Scriptură. Totuși, pentru că Galileo Galiei a ajuns o personalitate foarte respectată, nu se puteau comporta cu el ca și cu orice victimă a Inchiziției. Popularitatea sa și stilul său ferm, dar respectuos de a vorbi a îmblânzit Inchiziția în ce-i privește persoana. Scrierile sale au fost interzise, dar el nu a fost ars pe rug. Îndata de  22 iunie 1633, a fost condamnat la închisoare pe viață, care mai târziu s-a transformat în arest la domiciliu. Opiniile sale au fost cenzurate, dar scrierile sale au supraviețuit acestei vremi tulburi.

Galileo Galilei este cu siguranță unul din cei mai cunoscuți savanți. Geniul său de tip renascentist, caracterizat prin pluridisciplinaritate, curiozitatea sa înnăscută și învățămintele de la tatăl său, să nu lase nimic ne-argumentat, l-au ajutat să fie ungeniu și un pionier al științei moderne și un luptător împotriva celor „înguști la minte”. Contribuțiile sale pot fi observate în mai multe domenii precum medicina, matematica, fizica și mai ales astronomia.

Sursa:

Preluat și scurtat din Lucaci Laurențiu, Profilul Inchizitorului și a victimelor sale, coordonator Pr. Prof. univ.dr. Gabriel-Viorel Gârdan,  .Universitatea Babeș-Bolyiai, Facultatea de Teologie Ortodoxă,Teologie Pastorală, Cluj-Napoca, 2020, pp. 106-140.

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Galileo Galiei – mare om de știință
Galileo Galiei – mare om de știință
/

Ultimele articole

Intrarea noastră în Biserică

Intrarea noastră în Biserică

Pe 21 noiembrie sărbătorim împreună Intrarea Maicii Domnului în Biserică, motiv suficient de serios pentru a ne chestiona asupra proprii noastre aduceri în biserică. Dacă aducerea Maicii Domnului în templu la vârsta de trei ani însemna consacrarea acesteia ca...

Viața și scrierile Sfântului Paisie Velicikovski de la Neamț

Viața și scrierile Sfântului Paisie Velicikovski de la Neamț

Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț reprezintă o invitație a Sfântului Sinod adresată întregii noastre Biserici, dar mai cu seamă clerului, teologilor și monahilor de a medita asupra vieții și activității...

Necesitatea îndrumării duhovnicești

Necesitatea îndrumării duhovnicești

Oamenii preocupați de cele spirituale au avut întotdeauna conștiința că au nevoie de un călăuzitor. Cărțile de înțelepciune ale Scripturii îi fericesc pe cei ce sunt călăuziți „căci dacă unul cade, îl scoală tovarășul lui” (Ecclesiastul 4, 10). Îl auzim și pe Solomon...

Viața și scrierile Sfântului Paisie Velicikovski de la Neamț

Viața și scrierile Sfântului Paisie Velicikovski de la Neamț

Anul comemorativ al sfinților isihaști Simeon Noul Teolog, Grigorie Palama și Paisie de la Neamț reprezintă o invitație a Sfântului Sinod adresată întregii noastre Biserici, dar mai cu seamă clerului, teologilor și monahilor de a medita asupra vieții și activității...

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

ARHIEPISCOPUL JUSTINIAN CHIRA (28 mai 1921 – 30 octombrie 2016)

Înaltpreasfinția Sa, JUSTINIAN CHIRA, vrednicul de pomenire Arhiepiscop al Maramureșului şi Sătmarului, a fost fiul unei familii de gospodari harnici și credincioși din satul Plopiș, având ca părinți pe Ilie Chira (1871-1937) și Maria Chira, născută Puț (1884-1949)....

Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” de la Florești, Cluj

Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” de la Florești, Cluj

Aşezământul monahal, cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, este situat în comuna Florești, județul Cluj, fiind ctitorit din iniţiativa preotului Vasile Fizeşan, a familiei Beldea și a credincioșilor din  Floreşti. Piatra de temelie a fost pusă de vrednicul de...

Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Cășiel

Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” de la Cășiel

Mânăstirea Cășiel, din Protopopiatul Dej, județul Cluj, a fost ctitorită de călugărul Pahomie Georgiu, în anul 1765, pe pământul părinților lui. A fost cruţată de la distrugere atunci când împăratul Iosif al II-lea a dispus, la 1784-1785, desfiinţarea mănăstirilor...