Gheorghe Zamfir – artistul fără egal al naiului

Naist și compozitor român; s-a exprimat artistic printr-un instrument aproape uitat (naiul) și a reușit să cucerească aplauzele întregii planete. A modificat forma, construcția și tehnica naiului, lărgindu-i considerabil paleta de interpretare. A introdus naiul în toate stilurile și genurile muzicale, revoluționând sunetul la scară universală și aducând naiul în atenția publicului modern. Acesta este Gheorghe Zamfir.

S-a născut la 6 aprilie 1941, la Găești, județul Dâmbovița. Gheorghe Zamfir s-a înscris, în 1955, la Școala specială de muzică din București (astăzi Liceul de Muzică Dinu Lipatti) la clasa profesorului Fănică Luca. În 1959 a obținut Premiul I și titlul de laureat pe țară. Din acest an datează primele sale melodii înregistrate, compoziții în stil folcloric pe care le-a interpretat cu Orchestra Populară a Radiodifuziunii Române. În 1961, s-a înscris la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București, pe care l-a absolvit cu o dublă specializare în pedagogie (1966) și dirijorat pentru cor și orchestră (1968) .

În anii de studenție, acesta a devinit dirijor al ansamblului folcloric Ciocârlia din București, care număra peste 300 de artiști. Cu acest ansamblu s-a bucurat de un mare succes în cadrul numeroaselor turnee pe care le-a făcut atât în țară, cât și în străinătate.

În anul 1982, în plin comunism, artistul a dedicat un concert lui Dumnezeu și datorită acestui fapt a fost nevoit să plece în exil. Cariera sa a continuat în străinătate și astfel s-a bucurat de succes mondial. A primit numeroase premii și distincții (dintre care amintim Medalia Vaticanului, Ordinul Meritul Cultural al Franței, Titlul de Ofițer și Cavaler al Franței, Belgiei și Luxemburgului, Ordinul Comandorului în Columbia,  Diploma Universității Don Bosco din Roma – de două ori ș.a. ) .

Gheorghe Zamfir a compus peste 300 de lucrări în stil folcloric, cameral, coral, vocal, instrumental și simfonic. Printre acestea se numără: Doina de jale și Doina ca de la Vișina, compoziții pentru nai în spirit popular (1966) , Misa pentru Pace, pentru nai, cor, orgă și orchestră (1974) , Concert pentru nai și orchestră (1982) , Cvintet pentru nai și cvartet de coarde (Cvintetul Plopilor, 1984) , Conceptul muzical Totus Tuus, set de piese pentru nai, orgă și grup vocal bărbătesc (2005) .

Artistul are de asemenea și publicații precum: Naiul – geneză, evoluție și semnificație (teza cu care și-a susținut doctoratul, în 2005) , Dincolo de sunet – Au-dela du son, ediție bilingvă, româno-franceză, (1979) , Drum de spini și de glorii, versuri, (1981) , Binecuvântare și blestem, carte autobiografică (2000) ,În inima întristată a barocului, versuri (2002) .

 

Surse:

Gabriela Melinescu: Naiul fermecat, în: România literară, nr. 39/27 septembrie 1973

Victor Crăciun: E-un cîntec tot ce sînt: convorbiri cu Gheorghe Zamfir, Editura Eminescu, București, 1975

Cella Delavrancea: Gheorghe Zamfir, în Scrieri, Editura Eminescu, București, 1982

Valentin Silvestru: Jurnalul de drum al unui critic teatral, în: Almanahul literar, București, decembrie 1986

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Gheorghe Zamfir – artistul fără egal al naiului
Loading
/
Cădelniţa și tămâia – Cezar Login

Cădelniţa și tămâia – Cezar Login

Tămâia este privită ca unul dintre elementele caracteristice ale celebrărilor liturgice creştine. Însă folosirea tămâiei este mult mai veche. Este atestată în cultul Vechiului Testament (Ieş. 30, 1-8; Lev. 16, 12 etc.), în alte religii şi chiar în scopuri civile,...

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

Părintele Vasile Flueraș a odrăslit într-o familie cu rădăcini adânci în vechea lume românească din mărginimea Clujului. Părinții săi, Constantin și Rozalia Flueraș, au făcut parte din comunitatea străveche a satului Cluj-Mănăștur, până în anul 1894 o localitate distinctă din punct de vedere administrativ de orașul Cluj. Contribuția românilor din Mănăștur la pulsul românesc al Clujului a fost una deloc neglijabilă, comunitatea avându-l drept reprezentant ales în delegația clujeană la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 pe mănăștureanul Pavel Albu (1885-1939). Asemenea majorității românilor, familia episcopului Vasile și-a adus obolul ei de sânge și lacrimi la înfăptuirea idealului național românesc, bunicul său patern căzând pe fronturile Primului Război Mondial.  

Acoperământul Maicii Domnului | Pr. Conf. Dr. Lucian Farcaşiu

Acoperământul Maicii Domnului | Pr. Conf. Dr. Lucian Farcaşiu

Maica Domnului se bucură de o cinstire deosebită în teologia Bisericii Ortodoxe şi de o preţuire aleasă în evlavia credincioşilor ei. Printre temeiurile cinstirii ei se numără faptul că este Născătoare de Dumnezeu (Theotokos), L-a adus în lume, născându-L pe Fiul lui...

Sfântul Corbinian din Freising | Ierom. Grigorie Benea

Sfântul Corbinian din Freising | Ierom. Grigorie Benea

Vreme de 1000 de ani, Apusul și Răsăritul au fost unite în aceeași credinţă creștină. Creștini din Spania sau Galia puteau merge în pelerinaj la Locurile Sfinte și să se simtă la fel de acasă într-o biserică greacă sau siriană ca în bisericile din ținuturile lor de...