Grija Lui și grijile noastre

de | iul. 10, 2021 | Eseu

Introducere

După ce enunță textul Rugăciunii Domnești, Mântuitorul oferă o serie de sfaturi ce privesc viața cotidiană și prioritățile ei. În același timp, are în vedere și aspecte ce țin de morală și rolul ei în urcușul spre veșnicie. Pentru a fi înțeleasă cum se cuvine, pericopa de astăzi ar trebui citită începând cu încheierea, căci acolo se găsește chintesența tuturor celor exprimate: „Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adăuga vouă”, este mesajul întregului text.

Căutarea

Căutarea este leitmotivul oricărei vieți umane, fie ea orientată înspre Dumnezeu, sau nu. Însăși calitatea de făptură socială este bazată pe statutul de căutător al făpturii umane. Al celuilalt, al bunurilor care să-I asigure confortul zilnic, al celor necesare traiului, al fericirii și bucuriei sale și a aproapelui etc.În fond, toate acestea vin să mărturisească despre nevoia de a-L afla pe Domnul. Că uneori, pe drum, acest proces e deturnat de la scopul lui final, e adevărat. Însă chiar și în sufletele cele mai pervertite, rămâne măcar un senzor, cât de mărunt, care să vorbească despre adevărata cale.

Lumina

Folosindu-se de contraste și comparații, Domnul vorbește despre termeni care, deși sunt în aparență abstracți, interferează cu existența cotidiană. Lumina și organul prin care ea pătrunde în trup, slujirea, sau îmbrăcămintea, constituie adevărați termeni cheie ai discursului său.

Actul privirii are un rol important în existența umană. De calitatea lui depind multe facilități. Hristos face referire la el, arătând că de curăția ochiului depinde luminarea trupului. Și în același timp, insistă asupra faptului că există un corespondent al acestui proces și din punct de vedere duhovnicesc. Ca atare, îndeamnă la păstrarea luminii în suflete!

Slujirea și grija

Slujirea și grija sunt următorii termeni care definesc parcursul narativ. Mântuitorul subliniază faptul că fidelitatea către Dumnezeu nu poate fi acompaniată de o altă formă de slujire către o autoritate cu rol metafizic: „Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va lipi şi pe celălalt îl va dispreţui; nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona”.Mesajul Lui e cât se poate de relevant și astăzi, într-o societate în a part-time-ului. Căci Domnul ne cere să fim ai Săi, full-time. Ba mai mult, arată că odată ce această sarcină este îndeplinită, toate celelalte vor veni de la sine. În această cheie trebuie înțelese cuvintele care urmează acelei constatări: „Nu vă îngrijiţi pentru sufletul vostru ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca; au nu este sufletul mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea?” Exemplele aduse să susțină cele spuse, sunt cât se poate de elocvente. Iar concluzia, mai mult decât firească. Împărăția trebuie să fie pe primul loc. Apoi, toate celelalte vor veni ca o firească încununare a acestei binecuvântate căutări.

Concluzii

Căutăm noi ceea ce ar vrea Domnul? Este El în centrul preocupărilor noastre? El, numai El? Reușim noi, într-o societate a consumului și part-time-ului, să îi găsim un loc central în paupera noastră existență cotidiană, marcată cu recurență de ciudate manifestări ale marasmului? Suntem noi în stare să ajungem, măcar în zborul minții, păsările cerului și să-i adăugăm penajului nostru sufletesc însușirile despre care vorbește Hristos? Grea întrebare, complicat răspuns. Și totuși, atâția alții au reușit-o înaintea noastră. Istoria Bisericii ne pune în față chipuri luminoase de oameni simpli, dar făuritori de izbândă. Unii care au trăit chiar în condiții mai grele decât ale noastre și au avut rezultate de-a dreptul remarcabile. Așadar, se poate! Nu-i ușor, dar nici imposibil. Iar odată plasată Împărăția pe primul loc, toate celelalte-și vor găsi și ele rostul. Îndrăzniți!

 

 

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Grija Lui și grijile noastre
Grija Lui și grijile noastre
/
<a href="https://radiorenasterea.ro/author/maxim-morariu/" target="_self">Protos. Maxim Morariu</a>

Protos. Maxim Morariu

Doctor în teologie al Faculății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca (Summa cum laude) și doctor în științe sociale al Universității Pontificale Angelicum din Roma (Summa cum laude). A absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă clujeană (ca şef de promoţie) și un masterat în ,,Consiliere Pastorală şi Asistență Psihosocială”, în cadrul facultăţii menţionate, Facultatea de Istorie și Filosofie, nivel licență (2014), și masteratul în ,,Istoria Europei de Sud-est” (2016), Institutul Ecumenic de la Bossey (Universitatea din Geneva, 2018), și a studiat la Universitățile din Kosice, Graz, Belgrad, precum și la Universitatea Pontificală Angelicum din Roma, Italia. A publicat, editat, coordonat sau tradus nu mai puțin de 32 de volume și peste 300 de studii și articole de specialitate în țară și străinătate. Este membru editorial a 8 reviste de specialitate (2 indexate Web of Science), membru fondator și redactor-șef al Revistei Astra Salvensis, recunoscută la nivel internațional, secretar științific al Despărțământului „Vasile Moga” al ASTREI Sebeș și al Centrului de Studii „Ioan Lupaș” din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca și cercetător asociat al Universității din Pretoria (Africa de Sud). Ca om de radio realizează emisiuni și rubrici pentru Radio Renașterea (Cluj-Napoca), Radio Trinitas (București) și Radio Someș (Bistrița) și colaborează cu portalul doxologia.ro.

Ultimele articole

Chemarea – de la inimă la inimă

Chemarea – de la inimă la inimă

Introducere Cel de-al optsprezecelea capitol al relatării Sfântului Matei conține informații și perspective interesante. Întreita ispitire din Carantania e prezentată aici. Apoi, Evanghelistul vorbește despre Iisus care află de întemnițarea lui Ioan și pleacă în...

Povestea ctitoriilor ștefaniene în eparhia de la Vad și Feleac

Povestea ctitoriilor ștefaniene în eparhia de la Vad și Feleac

Puțină lume știe că Sfântul Șetafan cel Mare, cunoscut în popor ca mare ctitor de lăcașuri sfinte și aspru luptător pentru independența ținuturilor românești, este întemeietorul celor două eparhii istorice de la Feleac și de la Vad.  Viața românilor ortodocși din zona...

Mai multe din Eseu
Rugăciunile la a patruzecea zi după naștere

Rugăciunile la a patruzecea zi după naștere

Credinţa populară susţine că femeia care a născut nu are voie să-şi părăsească locuinţa până când nu i se face „molitva”. În cazul în care ea totuşi are anumite obligaţii şi îi este trebuinţă de a ieşi din casă, cere ca această rânduială bisericească să i se facă...

Sf. Nicolae Kasatkin – luminătorul Japoniei

Sf. Nicolae Kasatkin – luminătorul Japoniei

Între atuurile Ortodoxiei rusești trebuie socotită și prodigioasa ei activitate misionară, desfășurată în afara granițelor ei teritoriale și canonice. Vecinătatea cu atâtea popoare, culturi și religii, total diferite de etosul rusesc, a obligat Biserica Ortodoxă Rusă...

Mitropolitul Bartolomeu – predicator al tinerilor | Arhim. Benedict Vesa

Mitropolitul Bartolomeu – predicator al tinerilor | Arhim. Benedict Vesa

„Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era cuvântul” (Ioan 1). De aici și puterea cuvântului grăit de a produce o adevărată revoluție culturală, socială, dar, mai ales, o transformare spirituală. Cuvântul, pentru originea sa dumnezeiască, este viață și chemare la...

Andrei Marga | Întâlnirea cu Bartolomeu Anania

Andrei Marga | Întâlnirea cu Bartolomeu Anania

În februarie 1993, pe scaunul arhiepiscopal de Cluj, Biserica Ortodoxă aducea un om ce avea deja o operă literară remarcabilă, o implicare în istoria Transilvaniei, şi a României în întregime, dintre cele mai elocvente printre contemporani, o concepţie profilată...