Horitul din Câmpia Transilvaniei a devenit element reprezentativ de patrimoniu românesc

de | nov. 13, 2020 | Cultură

Etnomuzicologul dr. Mircea Cîmpeanu, alături de horitoarea Marișca Poponeț din Boian, jud. Cluj/ Foto: CJCPCT Cluj

Horitul, practică vocală arhaică din spaţiul românesc și zestre culturală inegalabilă moștenită de la strămoşi, a devenit din acest an element reprezentativ de patrimoniu.

Demersul a fost realizat de etnomuzicologul clujean dr. Mircea Cîmpeanu, care a înaintat la începutul acestui an Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Național Imaterial din cadrul Ministerului Culturii dosarul intitulat „Horitul, horile şi horitorii din Câmpia Transilvaniei”,  dosar ce a fost votat în unanimitate de membrii comisiei.

„Înscrierea acestui element în Inventarul Național înseamnă o înaltă recunoaștere. Mulțumesc tuturor celor care au contribuit la realizarea lui, în special horitorilor care au participat cu glasul, sufletul și inima la constituirea arhivei documentare. Succesul obținut este al nostru, al tuturor, și vi-l dăruim dumneavoastră, celor care iubiți și susțineți cultura și tradiția românească!”, a precizat etnomuzicologul Mircea Cîmpeanu.

Cercetarea etnomuzicologică asupra horilor, horitului și horitorilor din Câmpia Transilvaniei a fost făcută în perioada 2013-2018 de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, prin etnomuzicologul dr. Mircea Cîmpeanu, care a făcut numeroase incursiuni în zonă, sprijinit de mai mulți referenți de teren din arealul cercetat. Astfel, pe parcursul acestor ani s-a selectat și imprimat materiale audio-video, care au dus la realizarea unor materiale de tip CD și filme documentare. Au fost identificați și imprimați aproape 40 de horitori, iar cântecele lor, peste 100, au fost așezate într-o colecție de 5 albume audio, intitulată „Horitori din Câmpia Transilvaniei”.  De asemenea, au fost realizate peste 30 de filme documentare de scurt metraj, cu horitori individuali.

Horitul din Câmpia Transilvaniei a devenit element reprezentativ de patrimoniu românesc

Horitul este reprezentat de o specie lirică arhaică vocală și este răspândit în mai multe localități din Câmpia Transilvaniei. Acest tip de manifestare țărănească are încă mulți adepți în vatra satului, în special oameni simpli. Horile lor sunt adevărate dovezi de înțelepciune și filosofie țărănească și redau, prin textele lor, trăiri diverse: tristețe, jale sau durere și, de foarte puține ori,  bucurie. Melodiile au o linie simplă, însă sunt foarte bogate în ornamentație, așa zisele „înflorituri” cu care horitorii își îmbogățesc creația. Nefiind caracterizate de ritm, acestea sunt concepute pentru a se cânta fără acompaniament. Horile ar putea avea la origine incantațiile ritualice, precreștine, cu scop de purificare, funcție pierdută astăzi. La fel ca spovedania, horitul  produce ușurare, o mai bună dispoziție sufletească și crează o stare spirituală specială.

Elemente grăitoare de patrimoniu, horitul, horile și horitorii din Câmpia Transilvaniei, reprezintă o zestre inegalabilă primită de la strămoși, creatori de cultură și spiritualitate.

Ultimele articole

Biserica sub regimuri totalitare. Studiu de caz, nazismul

Biserica sub regimuri totalitare. Studiu de caz, nazismul

Vara aceasta, în cadrul emisiunii „Viața Bisericii”, vă propunem o serie de dialoguri cu pr. drd. Claudiu Boia, pe teme din cele mai interesante. Ediția de față tratează un subiect extrem de sensibil până în zilele noastre, Biserica în timpul regimurlor politice...

Sfântul Munte Athos

Sfântul Munte Athos

Până la venirea Maicii Domnului aici, Sfântul Munte se afla în întunericul închinării la idoli. Se aflau multe capiști idolești, iar pe vârful Athonului se afla idolul Apolon, fiind făcut din aur și având o înălțime uriașă. Se spune că atunci când era luminat de...

Rugați-vă lui Dumnezeu și cu ale voastre cuvinte

Rugați-vă lui Dumnezeu și cu ale voastre cuvinte

Ieronim, Bătrânul din Egina, zicea despre rugăciune: „Când îţi moare mama sau un apropiat de al tău, nu cauţi o carte să înveţi să plângi. Din cauza durerii cuvintele îţi vin spontan în suflet. La fel, în rugăciune, trebuie să lăsăm fiinţa noastră să-i spună spontan...

Mai multe din Cultură
Imagini spectaculoase din satele Transilvaniei, expuse la Cluj-Napoca

Imagini spectaculoase din satele Transilvaniei, expuse la Cluj-Napoca

Zeci de imagini spectaculoase din satele Transilvaniei, în care se regăsesc atât oameni în portul popular tradițional, cât și meșteșuguri și activități specifice, arhitectură tradițională sau momente de sărbătoare din viața comunităților, vor fi expuse de marți, 5...