În ziua cinstirii Sfintei Cuvioase Parascheva, luni, 14 octombrie 2024, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a slujit la Mănăstirea „Sfânta Troiță” de la Feleacu, județul Cluj, cu prilejul hramului bisericii monument istoric, ctitorită de Sfântul Ștefan cel Mare.

De la ora 10:00, în biserica nouă a așezământului monahal, Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici. Din sobor au făcut parte: consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol – arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul de Cluj I – preotul Dan Hognogi, starețul Mănăstirii Feleacu – arhimandritul Alexandru Ghenț, pr. lect. univ. Daniel Mocanu – cadru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, preotul Aurel Someșan (Parohia Feleacu) și alți preoți invitați.

După citirea pericopei evanghelice, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, intitulat „Urmarea lui Hristos”, în cadrul căruia, pornind de la versetul scripturistic: „Oricine voiește să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34), a subliniat virtuțile acesteia, fiind un exemplu absolut de urmare a lui Hristos, după cum reiese chiar din troparul sărbătorii: „Întru tine, maică, cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; şi lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioasă Maică Parascheva, duhul tău”.

De asemenea, Mitropolitul Clujului a spus că, pentru a-L urma pe Hristos, asemenea Sfintei Parascheva, trebuie să urcăm pe cele șapte trepte ale despătimirii omului: credința, frica de Dumnezeu, pocăința, înfrânarea, răbdarea, nădejdea și nepătimirea.

Răspunsurile liturgice au fost date de corul Parohiei Feleacu, dirijat de Viorica Chertes.

La finalul slujbei, părintele stareț Alexandru Ghenț, care este și parohul comunității din Feleacu, a mulțumit ierarhului pentru prezență și binecuvântare, precum și tuturor celor prezenți la hram. În semn de prețuire și recunoștință, din partea comunității parohiale, Înaltpreasfinția Sa a primit o icoană cu Sfânta Mahramă a Domnului Iisus Hristos.

Slujba a fost oficiată în prezența oficialităților locale, a numeroși credincioși și a unui grup de elevi de la Școala Gimnazială „Ștefan Micle” din Feleacu.

Scurt istoric

Mănăstirea de la Feleacu datează, potrivit cercetărilor istorice, din anul 1581. Așezământul monahal a funcționat până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când autoritățile habsburgice au decis desființarea lui.

Reînființarea mănăstirii s-a hotărât în anul 1991, la dorința enoriașilor din localitatea Feleacu, județul Cluj, și la cererea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în vremea păstoririi vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu. Mănăstirea are și statut de parohie pentru credincioșii din localitate, paroh și stareț fiind arhimandritul Alexandru Ghenț, avându-i alături în slujire pe pr. lect. univ. dr. Daniel Mocanu, cadru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, și pe părintele Aurel Someșan.

Complexul monahal din Feleacu cuprinde, pe lângă cele două biserici (biserica monument istoric, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, și biserica nouă, cu hramul „Sfânta Troiță”), un paraclis închinat Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, un corp de chilii, stăreția, trapeza, casa parohială și capela mortuară din localitate, precum și o casă-muzeu și o bibliotecă cu aproximativ 3.000 de volume.

Biserica monument istoric „Sfânta Cuvioasă Parascheva” este o ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, construită în jurul anului 1488, în timpul păstoririi Arhiepiscopului Daniil. Sfântul Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457-1504, a ctitorit foarte multe biserici și mănăstiri pe care nu doar că le-a construit, ci le-a și dotat și împodobit cu cele necesare. Tradiția menționează 40 de ctitorii ștefaniene, însă atestate documentar există doar 30, printre care se numără și ctitoriile de la Feleac și Vad, ambele din județul Cluj.

Construcția noului lăcaș de cult, cu hramul „Sfânta Troiță”, a demarat în anul 1994, la un an după sfințirea locului și a pietrei de temelie, fiind ridicată în imediata apropiere a bisericii monument istoric. Noua biserică a fost sfințită la data de 9 iunie 2014, de praznicul Sfintei Treimi, de către ÎPS Mitropolit Andrei și de vrednicul de pomenire Episcopul Vasile Flueraș (Someșanul), pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului.

Mitropolia Clujului, de obârșie ștefaniană

La data de 25 martie 2006, la sărbătoarea Bunei Vestiri, a luat ființă în mod festiv Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, devenită ulterior Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului. Evenimentul naşterii noii Mitropolii transilvănene, de obârșie ștefaniană (Mitropolia de la Feleac, secolul XV) este ancorat în viziunea şi voința istorică exprimată de Sfântul Andrei Şaguna, de Octavian Goga sau de Patriarhul Miron Cristea.

Mai multe fotografii AICI

Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului