Hramul istoric al Mănăstirii „Mihai Vodă” de la Turda, construită pe locul unde a fost asasinat Mihai Viteazul

de | aug. 19, 2021 | Actualitatea religioasă

Joi, 19 august 2021, s-au împlinit 420 ani de la trecerea la cele veșnice a Domnitorului Mihai Viteazul, primul întregitor al neamului românesc. Cu acest prilej, Mănăstirea „Mihai Vodă” de la Turda, județul Cluj, construită pe locul unde a fost asasinat Marele Voievod, și-a sărbătorit hramul istoric.

Cu acest prilej, de la ora 10:00, în biserica mănăstirii, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi, în prezența autorităților locale, județele și militare, precum și a numeroși credincioși.

După citirea pericopei evanghelice, Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, în cadrul căruia a subliniat două virtuți ale Voievodului Mihai Viteazul: „credința puternică în Dumnezeu” și „dragostea față de țară și față de plaiurile acestea pe care Dumnezeu ni le-a dat nouă”.

  „Aduceți-vă aminte de Mihai Viteazul, de credința, de curajul și dragostea lui față de această țară! Aceste virtuți trebuie întărite, cultivate, trebuie puse în sufletele copiilor și tinerilor noștri, ca să poată duce mai departe steagul pe care și noi l-am primit de la înaintașii noștri”, a spus ierarhul.

Răspunsurile liturgice au fost date de Corala preoților din Protopopiatul Turda, dirijată de preotul Sorin Dindelegan.

La finalul slujbei, actorul Dorel Vișan a rostit un scurt gând și a recitat un poem în cinstea lui Mihai Viteazul.

De la ora 12:00, Mitropolitul Clujului a oficiat o slujbă de parastas, la monumentul Voieodului Mihai Viteazul, urmată de alocuţiuni şi depuneri de coroane şi jerbe de flori, precum și de un moment artistic evocator.

Scurt istoric al mănăstirii

Mănăstirea „Mihai Vodă” de la Turda, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost înființată în anul 2002, după ce în luna august 2001, la ceremonia de comemorare a 400 de ani de la moartea voievodului Mihai Viteazul, la Turda, vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu Anania a anunţat intenţia ca locul martiriului să nu fie marcat doar de un simplu monument, ci de o mănăstire, în care să fie aduse neîncetat rugăciuni şi slujbe „pentru pomenirea marelui voievod şi a tuturor celor care, de-a lungul veacurilor, şi-au dat prinosul de jertfă pentru libertatea, demnitatea şi unitatea poporului român”.

Locul de lângă Turda a fost marcat ca loc al jertfei voievodului Mihai Viteazul încă din perioada interbelică, când, în anul 1923, la iniţiativa Societăţii Femeilor Ortodoxe din Turda, a fost înălţată o troiţă din lemn pe locul asasinatului, iar mai târziu, în anul 1977, în locul troiţei de tradiţie românească a fost ridicat un impozant monument. Cu toate acestea, memoria lui Mihai Viteazul, deşi sărăcită de substanţa credinţei, s-a păstrat în conştiinţele multor generaţii de tineri, aduşi la Turda la marile sărbători. După Revoluţie s-a înfiripat o nouă tradiţie prin care, anual, pe data 19 august, pe platoul din vecinătatea Turzii se oficiază Sfânta Liturghie şi o slujbă de pomenire, perpetuându-se nu doar istoric, ci şi liturgic memoria eroului naţional.

Odată cu deschiderea mănăstirii, pe locul martiriului, accentul pus pe solemnitatea unei comemorări civile s-a mutat spre o comemorare liturgică, prin rugăciuni neîncetate aduse pentru memoria și jertfa marelui Mihai.

Aşezământul monahal este o copie arhitecturală a vechii Mănăstiri „Mihai Vodă” din Bucureşti, ctitorie a banului Mihai din 1591, dar mutilată de regimul comunist. Biserica mănăstirii a fost sfințită la data de 19 august 2018, de 9 ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. Momentul sfințirii a fost înscris de Arhiepiscopia Clujului pe agenda evenimentelor care au marcat simbolic Jubileul celor 100 de ani de la Marea Unire din 1 decembrie 1918. În mod simbolic, prin cele două ctitorii, de la Bucureşti şi Turda, se regăsesc unite în chip tainic Ţara Românească, Transilvania şi, astfel toate provinciile româneşti, peste care a domnit cândva voievodul Mihai, întâiul întregitor de ţară.

Complexul monahal de la Turda cuprinde biserica mănăstirii, corpurile de chilii cu paraclis, fiind înconjurat de un zid de incintă, cu clopotniţă la poartă. Biserica mănăstirii este împodobită cu pictură în tehnica „al fresco”, realizată de pictorul bisericesc Sorin Efros.

În prezent, obştea numără 12 viețuitoare, stareţă fiind stravrofora Andreea Zdrobău, iar duhovnic ieromonahul Efrem Crișan.

Mai multe fotografii AICI

Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului

Foto credit: Marius Romilă

Ultimele articole

Hramul Parohiei „Sfântul Dumitru” din Florești

Hramul Parohiei „Sfântul Dumitru” din Florești

La sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, marți, 26 octombrie 2021, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a slujit în Parohia „Sfântul Dumitru” din Florești,...