În ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Elisabeta, vineri, 24 aprilie 2026, Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea „Sfânta Cuvioasă Elisabeta” din municipiul Cluj-Napoca, cu ocazia hramului așezământului monahal.

De la ora 10:00, pe un podium special amenajat în curtea mănăstirii, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici, în prezența oficialităților civile și militare, precum și a numeroși credincioși clujeni, ctitori și binefăcători ai mănăstirii.

Din sobor au făcut parte: vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Clujului – preotul Dumitru Boca, consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol – arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul de Cluj-Napoca – preotul Alexandru Constantin Ciui, protosinghelul Natanael Zamfirache – slujitor al Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca, duhovnicul mănăstirii – protosinghelul Paisie Borza și alți preoți invitați.

După citirea pericopei evanghelice, Părintele Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură despre viața și virtuțile Sfintei Cuvioase Elisabeta, pornind de la textul din Epistola către Galateni, capitolul 2, versetul 20: „M-am răstignit împreună cu Hristos; şi nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăieşte în mine”. Ierarhul a subliniat că „Sfânta Cuvioasă Elisabeta s-a răstignit și a înviat împreună cu Domnul nostru Iisus Hristos”.

De asemenea, a arătat că „pe Sfânta Elisabeta, datorită vieții sale sfinte, Dumnezeu a ascultat-o, a tămăduit și a săvârșit minuni, pentru că, analizându-i viața, ea a fost, de fapt, o maică filocalică”.

„O ființă filocalică este aceea care se răstignește și înviază împreună cu Hristos”, a subliniat IPS Andrei.

În acest context, Mitropolitul Clujului a vorbit despre cele trei etape ale vieții duhovnicești: curățirea, luminarea și desăvârșirea, făcând referire la învățătura cuprinsă în cele 12 volume ale Filocaliei, traduse în limba română de Sfântul Părinte Dumitru Stăniloae.

În încheiere, ierarhul i-a îndemnat pe cei prezenți să devină ființe filocalice, asemenea Sfintei Cuvioase Elisabeta, urcând pe cele șapte trepte ale despătimirii/curățirii omului: credința, frica de Dumnezeu, pocăința, înfrânarea, răbdarea, nădejdea și nepătimirea – unirea cu Hristos.

Răspunsurile liturgice au fost date de grupul vocal „Theotokos” al Parohiei Gheorghieni.

La finalul Liturghiei, părintele duhovnic Paisie Borza a mulțumit ierarhului pentru prezență și binecuvântare, precum și tuturor celor implicați în rectitorirea așezământului monahal. De asemenea, a prezentat stadiul lucrărilor la noua biserică, demarate în luna mai 2025, ca urmare a emiterii autorizației de construcție.

Scurt istoric

Mănăstirea „Sfânta Cuvioasă Elisabeta” din Cluj-Napoca, situată pe strada Arțarului, în cartierul Bună Ziua, a fost înființată în anul 1934 de vrednicul de pomenire Episcop Nicolae Ivan, la propunerea Societății Ortodoxe a Femeilor Române. A funcționat o perioadă în clădirea „vechii teologii” de pe strada Avram Iancu nr. 6, punându-se, în acest fel, bazele unui institut al surorilor de caritate.

Desființat în timpul regimului comunist, așezământul monahal a fost reînființat în anul 2011, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei.

Mănăstirea se află în proces de rectitorire, lucrându-se la ansamblul monahal. Până la edificarea bisericii de zid, slujbele sunt oficiate într-un paraclis. La data de 24 aprilie 2023, în ziua de prăznuire a Sfintei Cuvioase Elisabeta, Mitropolitul Andrei a binecuvântat noua casă monahală, care cuprinde stăreția, trapeza, chiliile și alte încăperi administrative.

La hramul din anul 2024, chiriarhul locului a oficiat slujba punerii pietrei de temelie pentru noua biserică a așezământului monahal și a sfințit locul unde va fi edificat viitorul lăcaș de cult, întru cinstirea și pomenirea Sfintei Cuvioase Elisabeta. Biserica, proiectată de arhitectul Călin Chifăr, va fi construită în stil bizantin, în formă de cruce greacă înscrisă, având dimensiuni medii, amprenta la sol fiind de 22 de metri lungime și 13 metri lățime.

Lucrările de construcție au fost demarate în luna mai 2025, ca urmare a emiterii autorizației de construcție. În prezent, a fost realizat subsolul – care va adăposti un paraclis – și a fost turnată placa peste acesta. În etapa următoare, se are în vedere ridicarea zidăriei suprastructurii și realizarea acoperișului, prevăzut a fi învelit cu tablă de cupru.

Ca odor de mare preț, mănăstirea deține o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului „Prodromița”, cea „nefăcută de mână omenească”. Icoana a fost adusă în anul 2015, de la Schitul românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, acolo unde se află icoana originală.

Obștea mănăstirii numără nouă maici, stareță fiind stavrofora Maria Asaftei, iar duhovnic protosinghelul Paisie Borza. Pe lângă programul duhovnicesc de rugăciune, călugăriţele desfășoară activităţi administrative și se îndeletnicesc cu confecţionarea de veşminte preoţeşti și pictarea de icoane.

Sfânta Cuvioasă Elisabeta este pomenită anual în calendarul ortodox în ziua de 24 aprilie. Aceasta s-a născut în cetatea Heracleea Traciei. Din fragedă vârstă a învăţat pe de rost vieţile Sfinţilor, astfel încât să poată urma totdeauna pilda lor de trăire după poruncile Evangheliei. După ce a rămas orfană, la vârsta de 12 ani, şi-a împărţit averea săracilor, a eliberat slugile şi a intrat în obştea Mănăstirii „Sfântul Gheorghe” – Dealul Mic din Constantinopol, unde era egumenă sora tatălui său. Mai multe despre viața sfintei AICI.

Mai multe fotografii AICI

Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului