La sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici din Sevastia, luni, 9 martie 2026, când este comemorată și Ziua Deținuților Politici Anticomuniști, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a slujit la hramul Mănăstirii „Sfinții 40 de Mucenici” – Memorialul Gherla. Așezământul monahal este situat pe Dealul Cărămidăriei din Gherla, lângă cimitirul anonim, cu gropi comune, al deținuților politici din perioada comunistă.

Cu acest prilej, începând cu ora 10:00, în paraclisul mănăstirii, Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Andrei a săvârșit Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, înconjurat de un sobor de clerici. Din sobor au făcut parte: consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol – arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul de Gherla – preotul Iulian Paul Isip, protopopul Dejului – preotul Ioan Buftea, starețul Mănăstirii Nicula – arhimandritul Iustin Miron, starețul Mănăstirii Memorialul Gherla – protosinghelul Grigorie Benea, duhovnicul Mănăstirii Cășiel – protosinghelul Serafim Bădilă, directorul Editurii Renașterea – preotul Cătălin Pălimaru, precum și alți preoți invitați.

După citirea pericopei evanghelice, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, pornind de la îndemnul Sfântului Apostol Pavel: „Aduceţi-vă aminte de înaintaşii voştri, băgaţi bine de seamă cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa” (Evrei 13, 7). Ierarhul a evidențiat jertfa și curajul mărturisirii Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, precum și spiritul de jertfă al celor care au pătimit în închisorile comuniste, îndemnându-i pe credincioși să le urmeze credința. În acest context, ierarhul l-a oferit drept exemplu pe Sfântul Preot Mucenic Liviu-Galaction de la Cluj, profesor și rector al Academiei de Teologie Ortodoxă din Cluj, pătimitor al temnițelor comuniste, care a trecut la Domnul la data de 8 martie 1961, în închisoarea de la Aiud.

Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 2024, împreună cu alți 15 sfinți români, părinți duhovnici și mărturisitori din secolul al XX-lea, iar proclamarea solemnă a canonizării a avut loc în data de 4 februarie 2025, în Catedrala Patriarhală din București, cu prilejul celebrării a 100 de ani de la înființarea Patriarhiei Române (1925). Proclamarea locală a canonizării sfântului a avut loc în data de 25 martie 2025, de Praznicul Bunei Vestiri, în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, cu ocazia hramului Mitropoliei Clujului, Maramureșului și Sălajului, fiind cinstit anual la data de 8 martie, ziua trecerii sale la Domnul.

La finalul predicii, ierarhul i-a îndemnat pe părinți să își crească copiii în frica lui Dumnezeu și să vină împreună cu ei duminica la biserică. De asemenea, i-a îndemnat pe profesorii de religie să se implice cu toată dăruirea în educația religioasă a tinerilor, amintind că Sfântul Liviu Galaction a murit pentru ora de Religie și pentru lucrarea catehizării în Biserică.

Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de protopsalți. La chinonic, grupul de copii și tineri al Memorialului Gherla a interpretat cântări religioase închinate martirilor din închisorile comuniste.

La finalul slujbei, părintele stareț Grigorie Benea a mulțumit ierarhului pentru prezență și binecuvântare, precum și tuturor celor implicați în viața și activitățile așezământului monahal. De asemenea, a anunțat programul Zilelor Memorialului Gherla.

Slujbă de pomenire

De la ora 12:00, în cimitirul deținuților politici de pe Dealul Cărămidăriei, Mitropolitul Clujului a săvârșit slujba Parastasului pentru toți cei care, în timpul regimului comunist, și-au sacrificat viața în numele libertății și al credinței strămoșești.

La evenimentul comemorativ a fost prezentă garda de onoare formată din jandarmi de la Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Cluj și de la Gruparea de Jandarmi Mobilă „Ștefan Cicio-Pop” din Cluj-Napoca, în semn de recunoștință și cinstire a memoriei victimelor regimului comunist, precum și a ofițerilor și subofițerilor din Jandarmeria Regală Română care au fost torturați sau au murit în temnițele comuniste, o parte dintre ei fiind îngropați la Gherla.

De asemenea, au participat oficialități civile și militare, precum și numeroși credincioși, în frunte cu inspectorul-șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Cluj, colonelul Sebastian-Florin Clițan, și primarul municipiului Gherla, Ovidiu Drăgan.

Zilele Memorialului Gherla, ediția a IX-a

Memoria martirilor din închisorile comuniste este cinstită și anul acesta printr-o serie de manifestări religioase și culturale, toate acestea fiind organizate în cadrul Zilelor Memorialului Gherla – ediția a IX-a, eveniment desfășurat în perioada 7-10 martie.

Sâmbătă, 7 martie, la Memorialul Gherla, de la ora 18:00, a avut loc lansarea volumului „Jurnalul unui jurnalist fără jurnal” de Ion D. Sîrbu, apărut în anul 2025 la Editura Polirom. Cartea a fost prezentată de artistul Ion Barbu, custodele Casei Memoriale „I. D. Sîrbu” din Petrila, și de Antonio Patraș, critic și istoric literar, ambasador al Seriei de autor „I. D. Sîrbu” de la Editura Polirom.

Seara a continuat cu slujba Vecerniei cu Litie, oficiată în cinstea Sfântului Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, pomenit în data de 8 martie. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul Psaltic „Iacov Protopsaltul”.

Duminică, 8 martie, în ziua de prăznuire a Sfântului Preot Mucenic Liviu Galaction de la Cluj, de la ora 10:00, la Paraclisul Memorialului Gherla a fost oficiată Sfânta Liturghie. A predicat pr. lect. univ. dr. Cosmin Cosmuța, cadru didactic la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, iar răspunsurile liturgice au fost date de Grupul „Sfântul Ioan Damaschin”, dirijat de lect. univ. dr. Sorin Albu.

Luni, 9 martie, în ziua hramului, Mitropolitul Clujului, înconjurat de un sobor de clerici, a oficiat Liturghia Darurilor mai înainte sfințite și slujba parastasului pentru foștii deținuți politici.

Tot luni, 9 martie, de la ora 19:00, la Restaurantul „Escape Events” din Gherla, a avut loc conferința „Mărturisind prin Cruce”, susținută de părintele profesor Constantin Necula și moderată de istoricul și cercetătorul dr. Andreea Dăncilă-Ineoan.

Evenimentele vor culmina marți, 10 martie, la Memorialul Gherla, cu proiecția filmului documentar „Lumina de la Colciu”, realizat de părintele Ionuț Coconu și Cornel Pîrscoveanu. Documentarul prezintă viața și mărturia Sfântului Cuvios Dionisie Vatopedinul de la Colciu, prin intermediul amintirilor ucenicilor săi și al unor fragmente de arhivă.

Mănăstire închinată martirilor din perioada comunistă

Mănăstirea „Sfinții 40 de Mucenici” a fost înfiinţată în data de 1 octombrie 2017. Până în prezent a fost edificată o clădire ce cuprinde un paraclis, un muzeu, câteva camere și o trapeză. Potrivit starețului așezământului monahal, protos. Grigorie Benea, urmează să se efectueze săpături pentru a degreva locul din punct de vedere arheologic, după care se va începe construcția propriu-zisă a așezământului monahal.

Pentru că anul 2017 a fost dedicat mărturisitorilor și apărătorilor Ortodoxiei din închisorile comuniste, Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, prin Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, a inițiat la Gherla, unul din epicentrele suferinței din gulagul comunist românesc, construirea unui memorial pe Dealul Cărămidăriei, unde se află un cimitir anonim, cu gropi comune, în care au fost aruncați deținuții morți în penitenciarul din Gherla, în perioada comunistă. Printre cei închiși la Gherla se numără: psihologul Nicolae Mărgineanu, scriitorul Paul Goma, părintele Nicolae Steinhardt, părintele Gheorghe Calciu, poetul Vasile Voiculescu și alții.

Memorialul Gherla a fost înființat tot în anul 2017, în cadrul Mănăstirii „Sfinții 40 de Mucenici”, fiind un proiect de cercetare, comunicare, educație și promovare a memoriei detenției politice de la Gherla din perioada comunistă, dar și a victimelor represiunii comuniste din întreaga țară.

Comemorarea Deținuților Politici Anticomuniști, în Ziua Sfinților 40 de Mucenici, a fost fixată de Parlamentul României în 2011, prin legea 247/05.12.2011.

Apel pentru sprijinirea lucrărilor la Memorialul de la Gherla

Pe harta Gulagului românesc, Gherla a fost unul din locurile în care s-a suferit cel mai mult și cel mai intens. Mii de oameni, unii dintre ei personalități marcante ale elitei interbelice românești, au umplut celulele și beciurile teribilei închisori, fapt ce a lăsat până azi o rană deschisă în inima ora­șului. Din păcate, tot acest tezaur inestimabil de suferință este practic nevalorificat și lăsat pradă uitării. Pentru a umple acest gol, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei a avut inițiativa construirii unui memorial în cinstea celor ce au suferit la Gherla în perioada de detenție politică. În acest sens a fost constituită Asociația Memorialul Gherla și s-a înființat, totodată, Mănăstirea «Sfinții 40 de Mucenici», care să cuprindă Ansamblul Memorial. Amplasată pe Dealul Cărămidăriei din Gherla – cimitir anonim cu gropi comune, unde au fost aruncați cei ce au murit în penitenciar –, Mănăstirea Memorial va cuprinde o capelă pentru comemorarea liturgică a victimelor comunismului, un spațiu expozițional dedicat celor ce au suferit în penitenciar, cât și o bibliotecă tematică și o sală de conferințe. Pentru a duce la bun sfârșit acest proiect de recuperare a memoriei trecutului nostru recent și de cinstire a victimelor regimului ateu totalitar, avem nevoie de sprijinul tău! Fii ctitor al memoriei celor ce s-au jertfit pentru credința în Hristos și pentru demnitatea neamului românesc! Fii ctitor al Memorialului Gherla!, se arată pe site-ul oficial al Mănăstirii.

Puteți contribui la: Asociația Memorialul Gherla, Cont RON: RO34RNCB0108155220740001 sau Mănăstirea Sfinții 40 de mucenici – Memorialul Gherla, Cont RON: RO34RNCB0108156262520001.

Mai multe fotografii AICI  

Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului