Ilie Torouțiu – cel care a imortalizat Bucovina

de | iun. 17, 2022 | Personalitatea zilei, Biografii, Documentare

Ilie Torouțiu a fost un tipograf român care s-a remarcat pentru pasiunea sa de a colecționa documente inedite bucovinene. Îi plăcea să adune și să comenteze scrieri literare provenite din zona sa de baștină. Datorită strădaniilor sale, istoricii de astăzi au o porțiune de istorie bine documentată. Așadar, meritul său este de a fi imortalizat o parte din istorie.

Ilie Torouțiu s-a născut la data de 17 iunie 1888 într-o familie săracă din Solca, care la acea vreme făcea parte din Bucovina. Părinții săi erau țărani  și își duceau cu greu traiul de pe o zi pe alta.  În timpul școlii primare un profesor i-a remarcat calitățile intelectuale și l-a sfătuit să meargă în Suceava pentru a studia o meserie. La vârsta de 14 ani a plecat din casa părintească pentru a studia. S-a angajat într-o tipografie. Patronul său era om cumsecade, îi apreciază hărnicia, determinarea și interesul pentru cărți și reușește să obțină o bursă din partea Societății meseriașilor din Suceava.

În anul 1902 a fost admis la liceul greco-oriental din Suceava. În această perioadă s-a dovedit a fi un student foarte silitor. Dădea randament bun atât la școală cât și la tipografie, unde trebuia să continue să lucreze pentru a nu-și pierde bursa.

În anul 1910 s-a înscris la Facultatea de literatură și filosofie din Cernăuți. În timpul studiilor s-a remarcat din nou ca student, încât a obținut de la rectorul Matthias Friedwagner⁠ o bursă la Academia de Studii Sociale și Comerciale din Frankfurt. Iar în anul 1913 a predat limbi romanice la această Universitatea de aici.

Când se întoarce în țară nu revine acasă în Bucovina, ci se stabilește definitiv în București. A devenit profesor la Liceul Cantemir din capitală. În anul 1911 publică prima sa carte „A fost odată”, o coleție de povești și cântece populare.  Până în anul 1916 a editat ziarul „Bucovina”, un periodic pentru cei proveniți din zona sa de baștină. A publicat de asemenea în revistele  Convorbiri Literare, Sămănătorul, Ramuri, Făt-Frumos, Floarea-soarelui, Literare și Pagina de istorie și critică. Ilie Torouțiu a tradus mult din limba  germană și greacă. A cules folclor literar bucovinean, a publicat studii despre viața economică din Bucovina și a lăsat multe pagini de critică literară și istorică. Însă, cea mai apreciată lucrare a sa este colecția de „Studii și documente literare”. În decursul vieții a adunat documente, piese de istorie literară  din fonduri personale și arhivele instituțiilor pe care le-a  vizitat. A adunat material cu valoare istorică în 13 volume imense. Primul volum l-a publicat în colaborare cu Gheorghe Cardaș. Iar celelalte 12 sunt rodul muncii sale îndelungate. Pentru munca sa incredibilă, modestul profesor, a fost ales în anul 1931 membru corespondent al Academiei Române.

În anii de război s-a refugiat la Iași. După încheierea Războiului s-a întors în București, unde a înființat  Institutul de Arte Grafice „Bucovina”, adus ca un omagiu pentru activitatea sa de tipograf, pe care a îndrăgit-o dintotdeauna.

În timpul Decretului-lege din anul 1945 regimul comunist i-a interzis lui Ilie Torouțiu să mai publice lucrări și studii, iar în anul 1948 a fost exclus abuziv din Academia Română. Totuși cenzura s-a rezumat doar la atât. Un document din anul 1954 arată că familia Torouțiu primea o pensie de ajutor social și ajutor lunar din partea Academiei R.P.R.

În anul 1946, Ilie Torouțiu, împreună cu soția sa au decis să doneze întreaga sa arhivă și bibliotecă Academiei Române.

A trecut la cele veșnice în ziua de 23 noiembrie  1953 în urma „unei boli incurabile”, în locuința sa de pe strada Argentina.

Ilie Torouțiu a publicat mult în decursul vieții. S-a remarcat ca istoric cultural, datorită pasiunii sale de a colecționa și comenta documente literare rare.  Istoricii români, în special cei preocupați de zona Bucovinei îi sunt astăzi mulțumitori pentru a fi imortalizat o parte din bogata istorie ce o oferă zona.

 

Surse:

Pavel Țugui, Ilie Torouțiu și arhiva sa de istorie literară, http://codrulcosminului.usv.ro/CC10/toroutiu.pdf

Natalia Lunic, Un polemist necruțător și intratabil I.E. Torouțiu, http://libruniv.usarb.md/xXx/reviste/confbib/articole/2005_2/38-44%20conf_2-2005.PDF

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ilie_Torou%C8%9Biu

https://www.referatele.com/referate/romana/Ilie-Toroutiu/index.php

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Ilie Torouțiu - cel care a imortalizat Bucovina
Ilie Torouțiu - cel care a imortalizat Bucovina
/

Ultimele articole

Lectură personală I Corinteni 13

Lectură personală I Corinteni 13

1. De aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, iar dragoste nu am, făcutu-m-am aramă sunătoare şi chimval răsunător. De-aș fi poliglot sau poet, dar dragoste nu am, aș perfoma într-o fanfară dezacordată. 2. Şi de aş avea darul proorociei şi tainele toate le-aş...

Frank Sinatra – un om cu un talent inegalabil

Frank Sinatra – un om cu un talent inegalabil

Cântăreț, crooner, producător și actor american cu origini italiene, laureat al premiului Academiei Americane de Film pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, în 1954, pentru rolul jucat în filmul De aici în eternitate. Acesta a fost bine-cunoscutul Frank...

Ludovic Spiess – mare tenor al României

Ludovic Spiess – mare tenor al României

Tenor spinto-liric român, Ministru al Culturii între 1991-1992 și director al Operei Române din București între 2001–2005. Astăzi vom vorbi despre Ludovic Spiess. S-a născut la Cluj, într-o familie de oameni modești, fără educație muzicală. Tânărul Spiess a descoperit...

Justus von Liebig – chimist revoluționar

Justus von Liebig – chimist revoluționar

Justus von Liebig este un chimist care a adus bogate contribuții atât în domeniul său de cercetare, cât și pentru noi, oamenii de rând. Invențiile sale ne-au făcut viața mai bună. A descoperit o metodă sănătoasă pentru a produce oglinzi, întrucât vechiile oglinzi...

Alfreda Markowska – salvatoare de vieți

Alfreda Markowska – salvatoare de vieți

Alfreda Markowska este o eroină de etnie rromă din timpul celui de-al doilea Război Mondial. A salvat viețile a 50 de persone. Alfreda Markowska s-a născut la data de 10 mai 1926 în Galiția, Polonia. Alfreda era de etnie rromă. În anul 1939, în timpul invaziei germane...