Ilie Torouțiu – cel care a imortalizat Bucovina

de | iun. 17, 2022 | Personalitatea zilei, Biografii, Documentare

Ilie Torouțiu a fost un tipograf român care s-a remarcat pentru pasiunea sa de a colecționa documente inedite bucovinene. Îi plăcea să adune și să comenteze scrieri literare provenite din zona sa de baștină. Datorită strădaniilor sale, istoricii de astăzi au o porțiune de istorie bine documentată. Așadar, meritul său este de a fi imortalizat o parte din istorie.

Ilie Torouțiu s-a născut la data de 17 iunie 1888 într-o familie săracă din Solca, care la acea vreme făcea parte din Bucovina. Părinții săi erau țărani  și își duceau cu greu traiul de pe o zi pe alta.  În timpul școlii primare un profesor i-a remarcat calitățile intelectuale și l-a sfătuit să meargă în Suceava pentru a studia o meserie. La vârsta de 14 ani a plecat din casa părintească pentru a studia. S-a angajat într-o tipografie. Patronul său era om cumsecade, îi apreciază hărnicia, determinarea și interesul pentru cărți și reușește să obțină o bursă din partea Societății meseriașilor din Suceava.

În anul 1902 a fost admis la liceul greco-oriental din Suceava. În această perioadă s-a dovedit a fi un student foarte silitor. Dădea randament bun atât la școală cât și la tipografie, unde trebuia să continue să lucreze pentru a nu-și pierde bursa.

În anul 1910 s-a înscris la Facultatea de literatură și filosofie din Cernăuți. În timpul studiilor s-a remarcat din nou ca student, încât a obținut de la rectorul Matthias Friedwagner⁠ o bursă la Academia de Studii Sociale și Comerciale din Frankfurt. Iar în anul 1913 a predat limbi romanice la această Universitatea de aici.

Când se întoarce în țară nu revine acasă în Bucovina, ci se stabilește definitiv în București. A devenit profesor la Liceul Cantemir din capitală. În anul 1911 publică prima sa carte „A fost odată”, o coleție de povești și cântece populare.  Până în anul 1916 a editat ziarul „Bucovina”, un periodic pentru cei proveniți din zona sa de baștină. A publicat de asemenea în revistele  Convorbiri Literare, Sămănătorul, Ramuri, Făt-Frumos, Floarea-soarelui, Literare și Pagina de istorie și critică. Ilie Torouțiu a tradus mult din limba  germană și greacă. A cules folclor literar bucovinean, a publicat studii despre viața economică din Bucovina și a lăsat multe pagini de critică literară și istorică. Însă, cea mai apreciată lucrare a sa este colecția de „Studii și documente literare”. În decursul vieții a adunat documente, piese de istorie literară  din fonduri personale și arhivele instituțiilor pe care le-a  vizitat. A adunat material cu valoare istorică în 13 volume imense. Primul volum l-a publicat în colaborare cu Gheorghe Cardaș. Iar celelalte 12 sunt rodul muncii sale îndelungate. Pentru munca sa incredibilă, modestul profesor, a fost ales în anul 1931 membru corespondent al Academiei Române.

În anii de război s-a refugiat la Iași. După încheierea Războiului s-a întors în București, unde a înființat  Institutul de Arte Grafice „Bucovina”, adus ca un omagiu pentru activitatea sa de tipograf, pe care a îndrăgit-o dintotdeauna.

În timpul Decretului-lege din anul 1945 regimul comunist i-a interzis lui Ilie Torouțiu să mai publice lucrări și studii, iar în anul 1948 a fost exclus abuziv din Academia Română. Totuși cenzura s-a rezumat doar la atât. Un document din anul 1954 arată că familia Torouțiu primea o pensie de ajutor social și ajutor lunar din partea Academiei R.P.R.

În anul 1946, Ilie Torouțiu, împreună cu soția sa au decis să doneze întreaga sa arhivă și bibliotecă Academiei Române.

A trecut la cele veșnice în ziua de 23 noiembrie  1953 în urma „unei boli incurabile”, în locuința sa de pe strada Argentina.

Ilie Torouțiu a publicat mult în decursul vieții. S-a remarcat ca istoric cultural, datorită pasiunii sale de a colecționa și comenta documente literare rare.  Istoricii români, în special cei preocupați de zona Bucovinei îi sunt astăzi mulțumitori pentru a fi imortalizat o parte din bogata istorie ce o oferă zona.

 

Surse:

Pavel Țugui, Ilie Torouțiu și arhiva sa de istorie literară, http://codrulcosminului.usv.ro/CC10/toroutiu.pdf

Natalia Lunic, Un polemist necruțător și intratabil I.E. Torouțiu, http://libruniv.usarb.md/xXx/reviste/confbib/articole/2005_2/38-44%20conf_2-2005.PDF

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ilie_Torou%C8%9Biu

https://www.referatele.com/referate/romana/Ilie-Toroutiu/index.php

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Ilie Torouțiu - cel care a imortalizat Bucovina
Ilie Torouțiu - cel care a imortalizat Bucovina
/

Ultimele articole

Medicul NICOLAE KALINDERU (6 decembrie 1835 – 16 aprilie 1902)

Medicul NICOLAE KALINDERU (6 decembrie 1835 – 16 aprilie 1902)

Nicolae Kalinderu vede lumina zilei la data de 6 decembrie 1835 în București. Conform mai multor surse documentare, familia acestuia ar fi fost de origine turcă, numele lor însemnând în traducere „fiul filosofului”. Kalinderu a studiat în Franța timp de mai mulți ani...

Instalarea episcopului Nicolae Ivan. Restituiri la centenar VI.

Instalarea episcopului Nicolae Ivan. Restituiri la centenar VI.

Instalarea canonică oficială a episcopului Nicolae Ivan a avut loc în ziua sărbătoririi Sfântului Ierarh Nicolae, luni, 6/19 decembrie 1921, în biserica Sfânta Treime din Cluj, la acel moment singurul lăcaș de cult ortodox (1795-1796) din urbe. Ceremonia a fost...

Liviu Rebreanu (27 noiembrie 1885 – 1 septembrie 1944)

Liviu Rebreanu (27 noiembrie 1885 – 1 septembrie 1944)

„Pădurea spânzuraților”, „Ion. Blestemul pământului, blestemul iubirii” sau „Ciuleandra” fac din Liviu Rebreanu unul dintre marii scriitori ai României secolului al XIX-lea. S-a născut pe 27 noiembrie 1885 la Târlișua, în județul Bistrița - Năsăud, fiind primul dintre...

PĂRINTELE IOANICHIE BĂLAN (10 februarie 1930 – 22 noiembrie 2007)

PĂRINTELE IOANICHIE BĂLAN (10 februarie 1930 – 22 noiembrie 2007)

Părintele Ioanichie Bălan este unul dintre cei mai cunoscuți călugări-cărturari din întreaga țară, un impresionant număr de creații proprii ale acestuia văzând lumina tiparului între anii 1980 și 2008. Părintele Ioanichie Bălan s-a născut la data de 10 februarie 1930...