Ilie Torouțiu – cel care a imortalizat Bucovina

de | iun. 17, 2022 | Personalitatea zilei, Biografii, Documentare

Ilie Torouțiu a fost un tipograf român care s-a remarcat pentru pasiunea sa de a colecționa documente inedite bucovinene. Îi plăcea să adune și să comenteze scrieri literare provenite din zona sa de baștină. Datorită strădaniilor sale, istoricii de astăzi au o porțiune de istorie bine documentată. Așadar, meritul său este de a fi imortalizat o parte din istorie.

Ilie Torouțiu s-a născut la data de 17 iunie 1888 într-o familie săracă din Solca, care la acea vreme făcea parte din Bucovina. Părinții săi erau țărani  și își duceau cu greu traiul de pe o zi pe alta.  În timpul școlii primare un profesor i-a remarcat calitățile intelectuale și l-a sfătuit să meargă în Suceava pentru a studia o meserie. La vârsta de 14 ani a plecat din casa părintească pentru a studia. S-a angajat într-o tipografie. Patronul său era om cumsecade, îi apreciază hărnicia, determinarea și interesul pentru cărți și reușește să obțină o bursă din partea Societății meseriașilor din Suceava.

În anul 1902 a fost admis la liceul greco-oriental din Suceava. În această perioadă s-a dovedit a fi un student foarte silitor. Dădea randament bun atât la școală cât și la tipografie, unde trebuia să continue să lucreze pentru a nu-și pierde bursa.

În anul 1910 s-a înscris la Facultatea de literatură și filosofie din Cernăuți. În timpul studiilor s-a remarcat din nou ca student, încât a obținut de la rectorul Matthias Friedwagner⁠ o bursă la Academia de Studii Sociale și Comerciale din Frankfurt. Iar în anul 1913 a predat limbi romanice la această Universitatea de aici.

Când se întoarce în țară nu revine acasă în Bucovina, ci se stabilește definitiv în București. A devenit profesor la Liceul Cantemir din capitală. În anul 1911 publică prima sa carte „A fost odată”, o coleție de povești și cântece populare.  Până în anul 1916 a editat ziarul „Bucovina”, un periodic pentru cei proveniți din zona sa de baștină. A publicat de asemenea în revistele  Convorbiri Literare, Sămănătorul, Ramuri, Făt-Frumos, Floarea-soarelui, Literare și Pagina de istorie și critică. Ilie Torouțiu a tradus mult din limba  germană și greacă. A cules folclor literar bucovinean, a publicat studii despre viața economică din Bucovina și a lăsat multe pagini de critică literară și istorică. Însă, cea mai apreciată lucrare a sa este colecția de „Studii și documente literare”. În decursul vieții a adunat documente, piese de istorie literară  din fonduri personale și arhivele instituțiilor pe care le-a  vizitat. A adunat material cu valoare istorică în 13 volume imense. Primul volum l-a publicat în colaborare cu Gheorghe Cardaș. Iar celelalte 12 sunt rodul muncii sale îndelungate. Pentru munca sa incredibilă, modestul profesor, a fost ales în anul 1931 membru corespondent al Academiei Române.

În anii de război s-a refugiat la Iași. După încheierea Războiului s-a întors în București, unde a înființat  Institutul de Arte Grafice „Bucovina”, adus ca un omagiu pentru activitatea sa de tipograf, pe care a îndrăgit-o dintotdeauna.

În timpul Decretului-lege din anul 1945 regimul comunist i-a interzis lui Ilie Torouțiu să mai publice lucrări și studii, iar în anul 1948 a fost exclus abuziv din Academia Română. Totuși cenzura s-a rezumat doar la atât. Un document din anul 1954 arată că familia Torouțiu primea o pensie de ajutor social și ajutor lunar din partea Academiei R.P.R.

În anul 1946, Ilie Torouțiu, împreună cu soția sa au decis să doneze întreaga sa arhivă și bibliotecă Academiei Române.

A trecut la cele veșnice în ziua de 23 noiembrie  1953 în urma „unei boli incurabile”, în locuința sa de pe strada Argentina.

Ilie Torouțiu a publicat mult în decursul vieții. S-a remarcat ca istoric cultural, datorită pasiunii sale de a colecționa și comenta documente literare rare.  Istoricii români, în special cei preocupați de zona Bucovinei îi sunt astăzi mulțumitori pentru a fi imortalizat o parte din bogata istorie ce o oferă zona.

 

Surse:

Pavel Țugui, Ilie Torouțiu și arhiva sa de istorie literară, http://codrulcosminului.usv.ro/CC10/toroutiu.pdf

Natalia Lunic, Un polemist necruțător și intratabil I.E. Torouțiu, http://libruniv.usarb.md/xXx/reviste/confbib/articole/2005_2/38-44%20conf_2-2005.PDF

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ilie_Torou%C8%9Biu

https://www.referatele.com/referate/romana/Ilie-Toroutiu/index.php

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Ilie Torouțiu - cel care a imortalizat Bucovina
Ilie Torouțiu - cel care a imortalizat Bucovina
/

Ultimele articole

Ne mântuim, ajutându-i pe alţii să se mântuiască

Ne mântuim, ajutându-i pe alţii să se mântuiască

Pericopa Evanghelică pe care am citit-o astăzi, înainte de a începe Postul Crăciunului, ne provoacă să medităm la o realitate foarte serioasă, anume aceea că nu ne putem mântui singuri. Oamenii de pe vremea Mântuitorului, ca de altfel şi cei din ziua de astăzi, în...

De ce îl sărbătorim în 13 noiembrie pe Sf. Ioan Gură de Aur? 

De ce îl sărbătorim în 13 noiembrie pe Sf. Ioan Gură de Aur? 

Unul dintre marii părinţi ai creştinismului, Arhiepiscopul Ioan al Constantinopolului (†407) este cunoscut şi sub numele de „Atletul lui Hristos”, titulatură oferită de pr. Virgil Gheorghiu în cartea tradusă în română sub titlul omonim, apărută la Sibiu în 2004,...

Sfântul Nectarie din Eghina – Făcătorul de minuni

Sfântul Nectarie din Eghina – Făcătorul de minuni

Secolul XX, deși copleșit de o nemaivăzută recrudescenţă a răului, prin convulsii sociale, războaie sau regimuri totalitare, a fost marcat totodată și de parcursul spiritual al unor sfinţi de excepţie. A fost o modalitate prin care Dumnezeu a compensat lucrarea...

Hristos – Domnul vindecării și al Vieții

Hristos – Domnul vindecării și al Vieții

Aspecte introductive Relatarea lucanică continuă și în această duminică. Medicul narator așterne astăzi în fața cititorilor descrierea altor fapte minunate. De-această dată, în centrul istorisirii se găsește o înviere. Însă mai e un aspect periferic, extrem de...

Icoana Maicii Domnului de la Catedrala Mitropolitană din Cluj

Icoana Maicii Domnului de la Catedrala Mitropolitană din Cluj

Icoana Maica Domnului cu Pruncul a fost pictată la 1673 pentru biserica din localitatea Ilişua (jud. Bistriţa-Năsăud) de preotul Luca din Iclod și iulustrează tipul iconografic Eleusa: tandreţea maternă, în care Maica se apleacă cu duioşie către Prunc, Care se lipeşte...

Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară

Oraşul Bistriţa, 756 de ani de atestare documentară

Acum mai bine de 700 de ani, Bistriţa era deja unul din oraşele importante ale Transilvaniei. Pe  16 iulie se împlinesc 756 de ani de la prima atestare documentară a oraşului. Prima menţiune a localităţii datează din anul 1241, când codicele mănăstirii Echternach...

[foto] Sfânta Elisabeta, mănăstirea din metropola Clujului

[foto] Sfânta Elisabeta, mănăstirea din metropola Clujului

În anul 2011, la inițiativa Înaltpreasfnțitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului, a fost reînființată Mănăstirea „Sfânta Elisabeta”, ctitorie a vrednicului de pomenire episcop Nicolae Ivan. După deschiderea ei, eveniment petrecut în 1934,...