În accepțiunea Sfinților Părinți, imaginația este un fenomen care apare în structura omului doar după cădere; ea nu este o însușire cu care a fost înzestrat omul, odată cu zidirea sa. Omul vede, aude, gustă, iar apoi imaginația primește aceste experiențe pe care le reface, le amplifică și le păstrează spre a crea, necontenit, probleme. Tot de la Sfinții Părinți, aflăm că imaginația este una dintre puterile sufletului care joacă un rol important în lucrarea și dezvoltarea patimilor. Aceasta închipuiește în om imaginea unei persoane sau a unui lucru, pentru a stârni apoi plăcerea ce robește mintea, iar odată robit, omul săvârșește păcatul.
/
RSS Feed
