Părintele arhimandrit Alexandru Ghenț, starețul Mănăstirii Feleacu și parohul comunității din Feleacu, județul Cluj, în perioada 1992–2026, trecut la Domnul marți, 23 iunie 2026, a fost înmormântat joi, 25 iunie, în cripta din pridvorul bisericii noi a așezământului monahal, ctitoria sfinției sale.

Joi, de la ora 12:00, în biserica nouă a mănăstirii, a avut loc slujba de prohodire, fiind săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, alături de un sobor numeros de clerici.

La finalul slujbei, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură, pornind de la versetele scripturistice: „Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; aşa va înflori. Că vânt a trecut peste el şi nu va mai fi şi nu se va mai cunoaşte încă locul său” (Psalmul 102, 15–16), vorbind despre efemeritatea vieții.

Ierarhul a evocat personalitatea părintelui stareț Alexandru Ghenț, vorbind despre virtuțile acestuia și caracterizându-l drept un bun ctitor, care a avut o relație extraordinară cu credincioșii săi.

„A fost un om credincios și, pe lângă faptul că a iubit slujbele Bisericii, a fost un om categoric, iar lucrul acesta l-a ajutat să realizeze ceea ce vedem. (…) S-a dăruit totalmente Bisericii și a intrat în cinul monahal”, a spus Înaltpreasfinția Sa.

În continuare, părintele arhimandrit Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, a citit necrologul și îndătinatele iertăciuni.

„Paroh și stareț, a transformat edilitar acest areal prin construirea noii biserici, a paraclisului, a altarului de vară, a casei-muzeu și a muzeului, precum și prin restaurarea bisericii voievodale, a casei monahale și a întregului complex. Pe durata celor peste trei decenii de slujire, arhimandritul Alexandru Ghenț s-a remarcat prin grija sa părintească față de credincioșii care i-au fost încredințați și față de pelerinii în căutarea alinării sufletești, neobosit și implicat până la amănunt în tot ce s-a ctitorit la Feleacu. Spuneam aseară: dacă și-ar fi dorit Sfântul Voievod Ștefan cel Mare un fiu pentru Feleacu, acela ar fi fost, sigur, părintele Alexandru Ghenț, un vrednic urmaș al românului etern”, a conchis părintele Dumitru Cobzaru.

În cele din urmă, s-a constituit cortegiul funerar, iar sicriul cu trupul neînsuflețit al părintelui stareț și paroh Alexandru Ghenț a fost purtat în jurul bisericii, după care a fost înhumat în cripta special pregătită în partea stângă a pridvorului bisericii.

La slujba înmormântării, alături de marea comunitate parohială din Feleacu, de familie, rude și cei apropiați, au participat oficialități civile și militare, stareți și starețe de mănăstiri din cuprinsul Eparhiei Clujului, monahi și monahii, clerici, teologi și numeroși credincioși.

Slujbe de pomenire

Pe parcursul celor trei zile, în perioada 23–25 iunie, când sicriul cu trupul neînsuflețit al părintelui stareț Alexandru a fost depus atât în biserica monument istoric, ctitoria Sfântului Ștefan cel Mare, cât și în noua biserică a mănăstirii, ctitoria vrednicului de pomenire stareț Alexandru, la căpătâiul acestuia s-au oficiat slujbe de pomenire, la care au participat numeroși clerici și credincioși.

Marți seara, 23 iunie, în biserica monument istoric, a fost depus sicriul cu trupul neînsuflețit al părintelui stareț, iar exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Clujului, arhimandritul Dumitru Cobzaru, a oficiat o slujbă de pomenire și a evocat personalitatea starețului Alexandru.

Miercuri seara, 24 iunie, în biserica nouă a așezământului monahal, slujba de priveghi a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Samuel Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, care a rostit și un cuvânt de mângâiere adresat comunității îndoliate din Feleacu.

În dimineața zilei de joi, 25 iunie, tot în biserica nouă a mănăstirii, înainte de slujba de prohodire, arhimandritul Dumitru Cobzaru, alături de un sobor de clerici, a oficiat Sfânta Liturghie și a rostit un cuvânt duhovnicesc.

Scurtă biografie

Părintele arhimandrit Alexandru Ghenț s-a născut în data de 9 decembrie 1962, în localitatea Drăgești, județul Bihor, din părinții Barbura și Alexandru. A urmat studiile medii la Liceul Industrial „Sinteza” din Oradea, pe care l-a absolvit în anul 1981, iar apoi cursurile Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, absolvite în anul 1986.

După satisfacerea stagiului militar cu termen redus la Beiuș, între anii 1986–1987, și-a continuat formarea teologică la Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu, între anii 1987–1991, devenind licențiat în Teologie în anul 1991. Între anii 1991–1992 a activat ca profesor de religie în Oradea.

În anul 1992, simțind chemare către viața monahală, a venit în Arhiepiscopia Clujului și a intrat în obștea Mănăstirii Nicula. În același an a fost tuns în monahism, iar în ziua de 1 mai, de sărbătoarea Izvorului Tămăduirii, a fost hirotonit diacon la Mănăstirea Nicula. La data de 19 mai 1992 a fost hirotonit preot în Catedrala Mitropolitană din Cluj-Napoca, pe seama Parohiei Feleacu.

Câteva zile mai târziu, la 25 mai 1992, a fost instalat paroh la Parohia Feleacu și stareț al Mănăstirii „Sfânta Treime” din Feleacu, asumându-și misiunea de a rectitori așezământul monahal și de a conserva ctitoria Sfântului Ștefan cel Mare.

Pe parcursul slujirii sale, s-a preocupat de formarea duhovnicească și pastorală, urmând, în anul 1999, cursuri de pastorală și metodologie didactică.

În semn de apreciere pentru activitatea sa, în anul 1999 a fost ridicat la rangul de protosinghel, iar în anul 2004 i-a fost acordată „Crucea Patriarhală” pentru clerici, cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române.

În luna iunie a anului 2014, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, l-a hirotesit arhimandrit, cu prilejul târnosirii bisericii noi și al binecuvântării întregului ansamblu monahal.

Părintele arhimandrit Alexandru Ghenț a slujit ca stareț al Mănăstirii Feleacu și paroh al comunității din Feleacu, județul Cluj, în perioada 1992–2026.

A trecut la Domnul marți, 23 iunie 2026, și a fost înmormântat joi, 25 iunie, în cripta din pridvorul bisericii noi a așezământului monahal, ctitoria sfinției sale.

Scurt istoric

Mănăstirea de la Feleacu datează, potrivit cercetărilor istorice, din anul 1581. Așezământul monahal a funcționat până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când autoritățile habsburgice au decis desființarea lui.

Reînființarea mănăstirii s-a hotărât în anul 1991, la dorința enoriașilor din localitatea Feleacu, județul Cluj, și la cererea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în vremea păstoririi vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu. Mănăstirea are și statut de parohie pentru credincioșii din localitate, paroh și stareț, până la trecerea la Domnul, fiind arhimandritul Alexandru Ghenț, avându-i alături în slujire pe pr. lect. univ. dr. Daniel Mocanu, cadru universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, și pe părintele Aurel Someșan.

Complexul monahal din Feleacu cuprinde, pe lângă cele două biserici (biserica monument istoric, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, și biserica nouă, cu hramul „Sfânta Troiță”), un paraclis închinat Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, un corp de chilii, stăreția și casa parohială din localitate, precum și o casă-muzeu și o bibliotecă cu aproximativ 3.000 de volume.

Biserica monument istoric „Sfânta Cuvioasă Parascheva” este o ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, construită în jurul anului 1488, în timpul păstoririi Arhiepiscopului Daniil. Sfântul Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457-1504, a ctitorit foarte multe biserici și mănăstiri pe care nu doar că le-a construit, ci le-a și dotat și împodobit cu cele necesare. Tradiția menționează 40 de ctitorii ștefaniene, însă atestate documentar există doar 30, printre care se numără și ctitoriile de la Feleac și Vad, ambele din județul Cluj.

Construcția noului lăcaș de cult, cu hramul „Sfânta Troiță”, a demarat în anul 1994, la un an după sfințirea locului și a pietrei de temelie, fiind ridicată în imediata apropiere a bisericii monument istoric. Noua biserică a fost sfințită la data de 9 iunie 2014, de praznicul Sfintei Treimi, de către ÎPS Mitropolit Andrei și de vrednicul de pomenire Episcopul Vasile Flueraș (Someșanul), pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului.

Mai multe fotografii AICI

Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului

Foto credit: Dumitru Cucura