(interviu) „Cu Hristos putem socializa oricând” – Stareța Sebastiana de la Cormaia

de | aug. 28, 2020

RR: Maică Stareță Sebastiana Sîngeorzan, vă mulțumim că ne găzduiți pentru câteva clipe în pridvorul mănăstirii de la Cormaia, acum, în ajunul hramului acesteia!

Stavr. Sebastiana: Cu drag, plăcerea este de partea mea.

RR: La Mănăstirea de la Cormaia se împletesc într-o armonioasă ascensiune mai multe culoare ale viețuirii de obște – culoarul spiritual, înainte de orice, dar și cel edilitar, dimpreună cu accentul ce se pune într-un chip deosebit și pe cel cultural. Înainte de a vorbi despre fiecare în parte, vă rugăm să trasați câteva repere de ordin istoric despre această așezare monahală veche, de veac XVII, de la Cormaia.

Stavr. Sebastiana: Biserica de lemn cu hramul Bunavestire, așezată pe Valea Cormăii în anul 2003 pentru a sluji ca biserică pentru așezământul monahal rânduit în acest loc, face parte din șirul de “Biserici umblătoare” care, după trei mutări succesive, revine la rostul și locul deținut dintru început. Documentele de arhivă și o inscripție aflată deasupra  ușilor împărătești consemnează târnosirea ei ca mănăstire în Valea Mărului între anii 1749 și 1751. „Acest lucru- spune inscripția- l-am isprăvit eu, popa Constantin, cu ctitorul popa Iacob și pora Grigore în anul nașterii Lui Hristos 1751”. Din ancheta magistratului Bistriței din anul 1752 aflăm că mănăstirea au ridicat-o popa Constantin, zis „Tinău”, împreună cu un fost episcop de Rădăuți, vlădica Misail, ce este ctitorul bisericii. Actuala construcție înlocuia un mai vechi locaș de cult pe care tradiția îl amintește încă de la începutul veacului al XVII- lea.

Scăpată din incendiul căruia i-au căzut pradă cele mai multe din mănăstirile ortodoxe din Transilvania, din ordinul generalului Bucow, în anul 1761, mănăstirea de pe Valea Cormăii rămâne fără călugări. Sângeorzenii, la îndemnul călugărului Macarie, aduc biserica în localitate și o montează pe grădina lui Malin, o colină din vecinătatea satului. În 1820 biserica este trasă pe tălpi și montată pe malul stâng al Someșului, slujind ca biserică parohială până la ridicarea actualei biserici, în anul 1999. După ce, în anul 1994, biserica a fost translatată cu câțiva metri spre a face loc noului edificiu, în anul 2003 a fost demontată și repusă pe actualul amplasament.

(interviu) „Cu Hristos putem socializa oricând” - Stareța Sebastiana de la Cormaia

RR: Maică Stareță Sebastiana, știm că, printre odoarele de mare preț, de cultură și spiritualitate ortodoxă, în mănăstirea dumneavoastră se găsesc opere de artă valoroasă, printre care și icoane ale cunoscutului pictor Tudor Zugravu. Ce este bine să știm despre acestea?

Stavr. Sebastiana: Tudor Zugravu a fost o personalitate artistică cu remarcabile calități din prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Icoana Împărătească Deisis (având pe margini apostolii), are în partea de jos următoarea inscripție: ”Această icoană a Domnului Hristos împreună cu icoana Maicii Precistii le-au făcut Popa Ion dempreună cu fâmeia lui Anuța, ca sa le fie lor si feciorilor lor pomenire în veci. Și acest Popa Ion iaste fecioru Popii lui Matei din Lăpușu. Tudor Zugravu.” Alte două icoane o infățisează pe Maica Domnului cu pruncul în brațe și Acoperământul Maicii Domnului, care aparțin stilistic aceluiași pictor. Mai există un Epitaf reprezentând Punerea în mormânt cu inscripția: „Zugrav Toader Cherleanu. Zugrăvit în Sângeorz. Anul 1783, mesța în 24 martie”. Alte două icoane, Învierea și Sfântul Nicolae, poartă data 1784, fiind opera unui pictor necunoscut.

(interviu) „Cu Hristos putem socializa oricând” - Stareța Sebastiana de la Cormaia

RR: Vatra monahală de la Cormaia a crescut, pragmatic vorbind, văzând cu ochii. Obștea, dar și credincioșii ce vă calcă pragul, se bucură într-un spațiu feeric de munte și de edificii noi și primitoare, dintre care biserica mare, al cărui hram vă pregătiți a-l sărbători, se evidențiază numaidecât. Ce realizări sunt vrednice de menționat pe plan edilitar?

Stavr. Sebastiana: Într-adevăr, Biserica este cea mai importantă realizare edilitară, al cărei hram, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, îl prăznuim mâine. Creșterea obștii ne-a pus în situația de a construi spații noi de locuit, printre care și o nouă Stăreție și Altarul de vară, unde se oficiază slujbele la Praznicele mari.

(interviu) „Cu Hristos putem socializa oricând” - Stareța Sebastiana de la Cormaia

RR: Dinspre cele pământești, maică stareță, tindem spre cele cerești, și în mănăstirea dumneavoastră, ca de altfel în toate așezările monahale, omul intră mânat de dorul după Dumnezeu. S-a format o obște frumoasă la Cormaia, pe care, alături de părintele duhovnic, Părintele Protosinghel Nicodim, cel ce vă este și frate după trup, vă trudiți să o îndrumați duhovnicește, dar și administrativ. Câte maici numără obștea și cum regăsiți raportarea la viața monahală în părțile dumneavoastră?

Stavr. Sebastiana: În prezent, obștea mănăstirii noastre a ajuns la 28 de maici și surori. Desigur, fiecare se străduiește să-L urmeze pe Hristos, dorul după Dumnezeu fiind țelul care încheagă obștea noastră, având în vedere că maicile venite aici s-au strâns de pe tot cuprinsul țării. Un rol important îl are și Părintele Duhovnic Nicodim, care ne ajută atât duhovnicește, cât și administrativ.

RR: Maică Stareță, în mod autentic, călugărul se trudește să se lupte cu ispitele. Una dintre ispitele mari ale lumii în care viețuim s-a dovedit a fi și această pandemie, care încearcă încă să ne copleșească. Ca mănăstire ce își deschide porțile larg spre cei ce doresc a vă cerceta, ce gând duhovnicesc ne puneți la suflete în acest context?

Stavr. Sebastiana: Nu vă pierdeți nădejdea! Trebuie să ne ținem aproape de Biserică și de părinții noștri duhovnici, și această încercare o s-o depășim mai ușor. Noi, aici, nu i-am resimțit efectele atât de puternic, ca dumneavoastră în lume. Ritmul nostru nu s-a schimbat foarte mult, doar lipsa credincioșilor de la Biserică duminică și în sărbători, ne amintea de existența acestei pandemii. Dar cu Hristos putem socializa oricând. Acolo nu este nici un pericol.

RR: Înainte de a ne lua rămas bun și a vă adresa toate gândurile noastre de bine, vă rugăm să ne spuneți cum vă pregătiți de hramul din acest an și care este programul sărbătorii sfântului ocrotitor, Sfântul Ioan Botezătorul?

Stavr. Sebastiana: Având în vedere situația deosebită din acest an, vom respecta tot ce impun autoritățile… Referitor la program, slujba Privegherii  începe vineri seara la ora 19.00 și se va termina la ora 23.00. În ziua Praznicului, Sfânta Liturghie va fi oficiată de IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, alături de un sobor de preoți și diaconi, începând cu ora 10.00.

(interviu) „Cu Hristos putem socializa oricând” - Stareța Sebastiana de la Cormaia

RR: Maică Stareță Sebastiana Sîngeorzan, vă rugăm să ne pomeniți, dimpreună cu obștea, pe toți ascultărorii postului de radio Renașterea al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, și să primiți smeritul nostru cuvânt de mulțumire!

Stavr. Sebastiana: Să ne rugăm unii pentru alții! Vă așteptăm cu drag mâine în număr cât de mare să-l prăznuim pe Sfântul Ioan Botezătorul!

DISTRIBUIE

z

ASCULTĂ LIVE

RADIO RENAȘTEREA

Mai multe din Interviu
(interviu) Ziua Națională Constantin Brâncuși

(interviu) Ziua Națională Constantin Brâncuși

Un interviu cu Arpad Fabian, profesor de desen la Liceul de Arte Vizuale „Romulus Ladea" din Cluj, pictor și desenator, care ne oferă informații inedite sau mai puțin știute despre  marele sculptor român Constantin Brâncuși. foto: doxologia.ro