INTERVIU | Stareța Mănăstirii Florești: „Ne facem umăr pentru cei ce plâng și ureche de ascultat durerile tuturor”

de | sept. 30, 2020 | Interviu

Înființată în urmă cu un sfert de secol, Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din localitatea clujeană Florești își sărbătorește joi, 1 octombrie 2020, hramul. Aşezământul monahal, situat în proximitatea orașului Cluj-Napoca, este cercetat zilnic de oameni de toate vârstele, încărcați cu probleme. „Mulți sunt în căutare de sfaturi duhovnicești, spovedanie, rugăciuni, dar și de liniște, în mijlocul pădurii. Oamenii caută rezolvarea problemelor lor aici, la mănăstire unde, în mod real, simt ajutorul Maicii Domnului”, a precizat Maica stareță, stavrofora Teodora Câmpan, în interviul acordat postului de Radio Renașterea.

De un sfert de veac, clădim împreună ziduri și inimi

RR: Maică Stareță, cum a ajuns Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” de la Florești, în mai puțin de un sfert de veac de existență, atât de cunoscută?

Stavr. Teodora Câmpan: Este adevărat, suntem o mănăstire tânără, nu avem istorie, dar mai știm și faptul că o calitate a tinereții este perseverența. Astfel, dintru început, am căutat să ținem cu strictețe la cele ale vieții de obște – rugăciunea și ascultarea. În anii ’90 exista o dorință mare a credincioșilor din Florești de a avea, acasă la ei, o mănăstire. Parohul de atunci, părintele Vasile Fizeșan, mergea cu localnicii în pelerinaje,  în Moldova și în Oltenia. Jertfelnicia lor și bunăvoința autorităților au făcut ca pe 20 noiembrie 1994 să se pună piatra de temelie a acestui așezământ monahal de vrednicul de pomenire Mitropolitul Bartolomeu. Mănăstirea este așezată într-un cadru natural mirific, spațiu ce oferă tuturor pace, bucurie și binecuvântare. După aproape doi ani de la punerea pietrei de temelie am fost numită stareță – la 1 septembrie 1996 și, de atunci, ușor, ușor, am clădit împreună ziduri și inimi.

RR: De dimineața, până seara, când nu sunteți la rugăciune, munciți cot la cot cu meșterii pe șantier. Ce ar trebui amintit, din punct de vedere edilitar, în privința mănăstirii de la Florești?

Stavr. Teodora Câmpan: Întreaga obște ne străduim să Îl slujim pe Dumnezeu, dar și pe oameni. Viața creștină, alături decea monahală, presupune multă dragoste, răbdare, îngăduință, iertare și jertfelnicie. De când Părintele Mitropolit Bartolomeu m-a trimis la Florești, am început ridicarea bisericii mănăstirii, iar după 16 ani, în 2010, aceasta a fost sfințită de Părintele Arhiepiscop Irineu. S-au mai construit clopotnița, chilii, camere pentru pelerini, trapeza mare, altarul de vară, iar acum suntem la stadiul amenajării curții interioare. Mai este de ridicat zidul de cetate, dar și alte lucruri. Odată cu acestea, s-a format și obștea monahală cu maici venite din toată țara, chiar și de peste Prut, din Basarabia.

RR: Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre obștea pe care o conduceți pe cărările Împărăției, dar și depre cei doi părinți duhovnici care slujesc la altarul mănăstirii.

Stavr. Teodora Câmpan: Obștea mănăstirii noastre este formată din 20 de maici și doi duhovnici, părintele Visarion Pașca și părintele Anastasie Berbecel. Maicile se trudesc permanent pentru a se desfășura firesc rânduielile mănăstirești de muncă și rugăciune. Pe lângă ascultările gospodărești, deținem ateliere de pictură,  croitorie,  rucodelie și  ne ostenim frământând pâine și prescuri. Avem zilnic Sfânta Liturghie, neîntreruptă de la începuturile mănăstirii, și aceasta ne-a ajutat și ne ajută mult duhovnicește. Amândoi duhovnicii sunt protosingheli, doctori în teologie, cu studii în țară și în străinătate, cu o bogată activitate misionară și cu mult devotament pentru viața monahală și pentru Biserică. Sunt foarte iubiți și căutați de credincioși, aduc alinare în sufletele celor care trec pragul mănăstirii, și îndrumă duhovnicește maicile din obște.

Un muzeu de artă populară, amenajat, în viitor, la mănăstire

RR: În cultura unui popor, Biblia este o permanentă invitație la noblețe, afirma vrednicul de pomenire mitropolitul Bartolomeu Anania. De obicei, în tinda și în tihna mănăstirii, cultura și viața duhovnicească se împletesc armonios. Dacă ar fi să menționați câteva repere culturale specifice mănăstirii Florești, care ar fi acestea?

Stavr. Teodora Câmpan: Ar fi de menționat biblioteca mănăstirii, iar în biserică se află Icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni Povățuitoarea de la Florești, zugrăvită pe lemn în Sfântul Munte Athos. Mai avem sfinte moaște ale Sfântului Ioan Rusul, Sfântului Efrem cel Nou și Sfântului Ierarh Nicolae, precum și alte icoane reprezentative ale hramului și ale sfinților ocrotitori. Cu timpul, vom dedica un spațiu și pentru un muzeu, unde să adunăm lucruri vechi din vatra românească.

RR: Cu toții știm că la Mănăstirea Florești, prin purtarea de grijă a părintelui Visarion, a fost inființat un Centru, aflat sub patronajul Sfântului Onufrie, unde sunt îngrijiți copiii aflați în dificultate.

Stavr. Teodora Câmpan: Așezământul „Sfântul Onufrie cel Mare” a fost înființat în anul 2013. De latura filantropică se ocupă părintele Visarion, cel care coordonează cu mult efort și dăruire și acest centru pentru copii, pe lângă responsabilitățile Sfântului Altar al mănăstirii. Părintele a adunat în jurul său voluntari și specialiști cu pregătire socială și acest așezământ, deși se află în apropierea mănăstirii noastre, are administrație separată.

La mănăstirea Florești, toți simt ajutorul Maicii Domnului

RR: Maică stareță, de-a lungul vremii, pragul mănăstirii a fost trecut de mii și sute de mii de pelerini, fii duhovnicești, care s-au alipit de obște într-un mod deosebit. Având des contact cu realitățile vieții urbane, care sunt nevoile duhovnicești cele mai stringente ale omului contemporan?

Stavr. Teodora Câmpan: Zilnic vin oameni, de toate vârstele, încărcați cu probleme. Îmbucurător este faptul că vin părinți cu copii mici, mulți tineri în căutare de sfaturi duhovnicești, spovedanie, rugăciuni, dar și pentru un pic de liniște, în mijlocul pădurii. Oamenii timpurilor noastre sunt împovărați cu tot felul de suferințe, ispite, și caută rezolvarea problemelor lor aici, la mănăstire unde, în mod real, simt ajutorul Maicii Domnului. Ne facem, astfel, umăr pentru cei ce plâng și ureche de ascultat durerile, dar, peste toate, ne rugăm pentru toți. Totodată, mulți creștini vin să mulțumească pentru ajutorul primit în diferite situații de viață, iar duhovnicii noștri, cu mult devotament, stau la dispoziția tuturor, cu timp și fără timp.

Nu deznădăjduiți! Dumnezeu nu ne va lăsa pe noi, cei care suntem fiii Lui!

RR: Vă rugăm să transmiteți un gând duhovnicesc pentru ascultătorii postului de radio Renașterea. Cum ar trebui să să ne adaptăm „vitregiilor vremurilor contemporane”, pe care  le înfruntăm în acest timp?

Stavr. Teodora Câmpan: La mănăstirea noastră vin tot mai mulți credincioși, care participă  la Sfânta Liturghie din duminici și sărbători, dar și la Taina Sfântului Maslu, de vineri seara. Tuturor le spunem aceste cuvinte: Nu deznădăjduiți! Dumnezeu, care știe și de firul ierbii care crește, hrănește păsările cerului și toate vietățile, nu ne va lăsa nici pe noi care suntem fiii Lui. Să ne încredințăm Lui la tot pasul și El ne va dărui toate cele spre folos și vom trece cu bine această viață spre veșnicie.Deci răbare și curaj!

RR: Pe 1 octombrie, Mănăstirea de la Florești îmbracă veșmânt de sărbătoare. Cum va fi sărbătorit hramul din acest an?

Stavr. Teodora Câmpan: Hramul mănăstirii este prilej de mare bucurie și binecuvântare. Ca în fiecare an, în ajunul sărbătorii, se vor săvârși Vecernia cu litie, Utrenia, Paraclisul Maicii Domnului, procesiunea cu Icoana Maicii Domnului Povățuitoarea de la Florești, urmate de cuvânt de învățătură și dezlegări. Joi, 1 octombrie, de dimineață, se va oficia Sfințirea apei, Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului, iar la ora 9:30 va avea loc primirea Părintelui Episcop-vicar Benedict Bistrițeanul, urmată de sfințirea Altarului de vară și de Sfânta Liturghie, în sobor de preoți. Îi așteptăm pe toți credincioșii cu drag, să o prăznuim în comuniune de rugăciune pe Maica Domnului și dorim să vă spunem că atât curtea, cât și biserica sunt spațioase, astfel încât cei prezenți vor putea participa în condiții optime, în ceea ce privește distanțarea socială și toate reguluile sanitare care se impune acum.

RR: Maică Stareță Teodora Câmpan, vă mulțumim. Să ne purtați în ruga dumneavoastră pe fiecare în parte!

Stavr. Teodora Câmpan: Cu dragă inimă, dorim tot binele spre mântuirea tuturor! Maica Domnului să ne mângâie și să ne sprijine pe toți. Și, ca un îndemn pentru toți ascultătorii, închei cu un cuvânt al Sfântului Ierarh Luca al Crimeii: Fă-ți inima ta mănăstire, bate acolo toaca, sună de Priveghere, tămâiază și te roagă! Bucurii sfinte! Doamne ajută!

Ultimele articole

Episcopul Grigorie Leu

Episcopul Grigorie Leu

Născut la data de 2 mai a anului 1881 în localitatea Țuțcani din județul Covurlui (aflată astăzi în județul Vaslui), într-o familie preoțească, viitorul ierarh va studia la seminariile ortodoxe din Roman și Iași. Va fi hirotonit preot pentru comuna Oancea din județul...

Dr. Iosif Gall (1839-1912), un mecenat clujean uitat

Dr. Iosif Gall (1839-1912), un mecenat clujean uitat

„Știe toată lumea că românului cele mai scumpe odoare sunt: Biserica și limba, pentru înflorirea lor toți ne unim pururea”. Această frază a fost rostită de magnatul român Iosif Gall, în 11 martie 1900, în cadrul adunării de constituire a parohiei ortodoxe române din...

Mai multe din Interviu