Învățământul teologic universitar ortodox în Cluj-Napoca, din 1924 până azi

de | dec. 5, 2020 | Documentare

Sfârșitul primului război mondial a adus o serie de schimbări în ceea ce privește apartenenţa naţională a teritoriilor care făcuseră parte până atunci din Imperiului Austro-Ungar sau din cel Ţarist. În acest context tânărul stat Român (înfiinţat la 1866) s-a întregit, în cursul anului 1918, cu provincii istorice majoritar românești: Basarabia, Bucovina, Transilvania și Banat. În planul vieţii bisericești, una din primele consecinţe ale întregirii naţionale a fost reînvierea, în 1921, a vechilor episcopii de la Vad și Feleac, concretizată sub forma Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului.

Legată de existenţa Episcopiei Ortodoxe din Cluj este și întemeierea și funcţionarea unei Școli de Teologie care a cunoscut două perioade însemnate în viaţa sa. O primă etapă a fost cea din 1924 până în 1952, când regimul comunist a desfiinţat-o, permiţând funcţionarea doar a unui Seminar Teologic-Școală de Cântăreţi Bisericești. Etapa a doua a început în 1990 și continuă și astăzi. Pe tot parcursul existenţei sale Institutul, Academia sau Facultatea de Teologie Ortodoxă a benefi ciat de sprijinul ierarhilor clujeni: Episcopul Nicolae Ivan (1921-1936), Episcopul Nicolae Colan (1936-1957), ajuns apoi Mitropolit al Ardealului (1957-1967), Arhiepiscopul Teofil Herineanu (1957- 1992), Mitropolitul Bartolomeu Anania (1993-2011), iar din 2011 încoace, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuţ.

Vlădica Nicolae Ivan, primul episcop al reînviatei Eparhii, a fost conștient de la începutul păstoririi sale la Cluj de însemnătatea și necesitatea funcţionării unei instituţii de învăţământ teologic în orașul său de reședinţă. Pentru aceasta a depus eforturi deosebite, a căror urmare a fost deschiderea, la 6 decembrie 1924, a Institutului Teologic cu durata studiilor de trei ani. Chiar dacă faptul în sine poate fi considerat o mare realizare, ierarhul clujean dorea să aibă în inima Transilvaniei o școală teologică de prestigiu, așa că s-a străduit în continuare să ridice reputaţia acesteia și nivelul de pregătire al viitorilor preoţi. Rezultatele eforturilor sale nu au întârziat să apară și după numai un an de funcţionare, în toamna lui 1925, Institutul a fost ridicat la rang de Academie Teologică, având durata studiilor de patru ani. Academia a funcţionat, sub această formă până în 1948, când a devenit Institut Teologic Universitar, tot cu patru ani de studii, dar și cu dreptul de a acorda absolvenţilor săi titlul de licenţiat în teologie. În această formă, școala de teologie din Cluj a mai dăinuit doar până în 1952, când a fost desfiinţată de autorităţile comuniste, încheindu-și astfel prima etapă de existenţă.

Între 1924 și 1952 s-au aflat în fruntea Institutului, respectiv Academiei unii din cei mai de seamă dascăli ai școlii: Andrei Buzdug – decan (1924-1926), Ioan Pașca – decan (1926-1927 semestrul I), Orest Bucevschi – decan (1926-1927 semestrul al II-lea), Ioan Vască – decan (1927-1930) și rector (1930-1937), Liviu Galaction Munteanu – rector (1937-1943); Ioan Pașca – rector (1943-1946) și din nou Liviu Galaction Munteanu – rector (1946-1952). Pe lângă cei ce au condus instituţia, au mai activat în Școala teologică clujeană și profesori ca: Gheorghe G. Stănescu, Vasile Petrașcu, Ioan Lupaș, Isidor Todoran, Nicolae Balca, Alexandru Filipașcu, Ioan Zăgrean, Petru Deheleanu, Ioan Bunea, Florea Mureșanu ș.a.

Cea de a doua etapă a învăţământului teologic universitar ortodox din Cluj a început în 1990. În primele luni ale acelui an , în condiţiile create de evenimentele din decembrie 1990, din iniţiativa Pr. Prof. Dr. Alexandru Moraru – la care au aderat și Pr. Prof. Drd. Vasile Stanciu, Pr. Dr. Valer Bel și Pr. Drd. Stelian Tofană – au demarat discuţiile pentru reactivarea Institutului Teologic Universitar care funcţionase la Cluj până în 1952. Rezultatul demersului s-a concretizat în deschiderea ofi cială a cursurilor acestui Institut la 21 noiembrie 1990, cu primii doi ani de studii (studenţii anului II fiind veniţi de la Sibiu). Corpul profesoral era alcătuit din preoţii profesori și profesorii Alexandru Moraru, Ioan-Vasile Leb, Valer Bel, Remus Lazăr, Stelian Tofană, Marius Jucan, Ioan-Mircea Ielciu, Irimie Marga, cărora li s-au alăturat apoi Vasile Stanciu și Ioan Chirilă; duhovnic a fost Vasile Flueraș (devenit ulterior episcop). Au funcţionat ca suplinitori și profesorii sibieni Dumitru Abrudan și Vasile Mihoc; lor li s-au alăturat în anii ce au urmat și alte cadre didactice de la Sibiu.

După doi ani de funcţionare Institutul a fost primit în Universditatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, în calitate de Facultate de Teologie Ortodoxă, situaţie în care se găsește și astăzi, cu nivel de studii licenţă, masterat și doctorat. La conducerea sa au fost din 1990: Alexandru Moraru – rector (1990-1992) și decan (1992-1996), Ioan Ică senior – decan (1996-2000), Ioan-Vasile Leb – decan (2000-2004), Ioan Chirilă – decan (2004-2012), Vasile Stanciu (2012-2020) și Arhim. Teofil Tia (2020-azi).

Un moment deosebit de important în viaţa Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj s-a petrecut la 6 decembrie 2013, când s-a inaugurat noul sediu al instituţiei, într-o clădire modernă – Campusul teologic „Nicolae Ivan” – ridicată prin purtarea de grijă a Înalt Prea Sfinţitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuţ, el însuși profesor al acestei facultăţi.

Piatra de temelie la Campusului a fost pusă pe 23 mai 2011. Clădirea noului sediu al Facultăţii de Teologie Ortodoxă este la ora actuală cea mai modernă din ţară, cu săli de curs, bibliotecă, capelă, laboratoare de restaurare și pictură, amfiteatre, o aulă modernă, cu peste 350 de locuri, și birouri pentru corpul profesoral.

Campusul este ridicat pe un teren de circa 5.000 de metri pătraţi oferit de Primăria Cluj-Napoca şi Consiliul Local Cluj-Napoca în memoria Episcopui Nicolae Ivan, ctitorul Eparhiei Clujului, după Unirea din 1918 şi a primei Academii Teologice Ortodoxe. Alături de noul sediu al Facultăţii de Teologie este construit un cămin pentru studenţi, cu o capacitate de 100 de locuri, inaugurat în anul 2016. În viitorul apropiat urmează a se construi un al doilea cămin.

Astăzi, Facultatea oferă 4 specializări la nivel licență: Teologie Pastorală, Teologie Didactică, Teologie Asistență Socială și Artă sacră; 4 specializări la nivel master: Artă Sacră – conservarea, restaurarea şi crearea bunurilor culturale, Bioetica – Morală, Etică şi Deontologie, Consiliere Pastorală şi Asistenţă Psihosocială, Istoria religiilor – Geopolitica religiilor monoteiste (creștinism, iudaism, islam); 10 specializări la nivel doctorat: Spiritualitate Ortodoxă, Muzică bisericească și Ritual, Teologia Vechiului Testament, cu elemente de arheologie biblică și limbă ebraică, Studiul biblic și exegetic al Noului Testament, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, cu noțiuni de paleografie, Misiologie și Ecumenism, Istorie Bisericească Universală, Morală Creștină, Teologie Pastorală și Drept Canonic Ortodox.

Instituţia de învăţământ teologic superior de la Cluj a fost și rămâne în continuare – prin corpul ei didactic de excepţie (majoritatea cu studii de specializare în străinătate, cu bogată activitate știinţifică) și cu sprijinul ierarhilor locului – una reprezentativă între facultăţile de profil din Patriarhia Română și chiar din învăţământul universitar românesc.

Pr. Cosmin Trif

Ultimele articole

Lunaticul, demonii și tămăduirea

Lunaticul, demonii și tămăduirea

Aspecte introductive Odată petrecut episodul Schimbării la Față, Învățătorul coboară din nou în lume. Sfaturile oferite celor care-L acompaniaseră în acea interesantă călătorie sunt întrerupte, destul de ex-abrupto, de un tată îndurerat. Omul avea un fiu în suferință...

Lucrarea Sfântului Moise Arapul în Arhiepiscopia Clujului

Lucrarea Sfântului Moise Arapul în Arhiepiscopia Clujului

Sfântul Moise Etiopianul, un personaj controversat al vremurilor sale „Omul credincios trebuie să fie un model de urmat pentru ceilalţi oameni. E bine în viaţă să zideşti o biserică, să faci o casă, să scrii o carte, să înalţi rugăciuni pentru cei bolnavi şi necăjiţi,...

Mai multe din Documentare
Ziua drapelului naţional al României

Ziua drapelului naţional al României

Drapelul României este un tricolor albastru, galben și roşu, având culorile dispuse în benzi verticale, de dimensiuni egale. Forma drapelului pe care îl cunoaștem noi astăzi este de dată aproximativ recentă, el datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea....

Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Soporu de Câmpie

Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Soporu de Câmpie

Într-o zonă liniștită, la 50 km de Cluj-Napoca, pe dealurile Soporului, lângă o frumoasă pădure de pin, se află situată Mănăstirea „Sfânta Treime” de la Soporu de Câmpie. Așezământul pe care îl vedem azi amintește de o mai veche vatră monahală din zonă, cea de la...

Importanța Tratatului de la Trianon

Importanța Tratatului de la Trianon

Pentru români, Tratatul de la Trianon nu are cum să fie considerat drept înfăptuitor al unirii Transilvaniei cu România, din moment ce acest document a oficializat doar, în plan internațional, o realitate mai veche. Unirea provinciilor românești, inclusiv a...

Mănăstirea Voroneț – patrimoniu cultural național și european

Mănăstirea Voroneț – patrimoniu cultural național și european

Mănăstirea Voroneț, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, a fost ctitorită în anul 1488 de Voievodul Ștefan cel Mare, devenit sfânt al Bisericii Ortodoxe Române. Construcția lăcașului de cult a început  pe 26 mai 1488, cu 532 de ani în urmă, și a fost ridicat...