În Duminica a II-a din Postul Mare (a Sfântului Grigorie Palama), Parohia Ortodoxă cu Hramul ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Municipiul Dej, a avut un invitat de seamă la Slujba Vecerniei. Preacuviosul Părinte Protos. dr. Benedict Vesa, Secretar Eparhial al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, a acceptat cu mare drag invitația celor doi preoți de la Biserica Dej I, de a veni să slujească împreună. Acesta le-a pus la suflet celor prezenți un bogat cuvânt de învățătură având ca temă ,,iubirea și jertfelnicia față de aproapele izvorâtă din Hristos care este întruchiparea dragostei și a jertfelniciei noastre”. ,,Iubirea este o taină pe care Dumnezeu a pus-o în sufletul omului, care are la baza ei jertfa. Nu există jertfă fără iubire și iubire fără jertfă…”, a subliniat părintele Benedict.

La final părintele Iuliu-Teodor Leach a mulțumit în numele Parohiei Dej I, în primul rând Bunului Dumnezeu, apoi Preacuviosului Părinte Benedict Vesa pentru frumosul și duhovnicescul cuvânt de învățătură.

Duminica a doua a Sfântului şi Marelui Post al Sfintelor Paşti se numeşte şi Duminica Sfântului Grigorie Palama, încă din anul 1368, când a fost canonizat Sfântul Grigorie Palama.

Unul dintre cei mai mari teologi ai Bisericii Ortodoxe, Sfântul Grigorie Palama (1296-1359) s-a nevoit ca monah la Muntele Athos, în părţile în care se află acum Schitul românesc Prodromu, iar mai târziu a ajuns Arhiepiscop al Tesalonicului. El învăţa pe toţi adevărul că sfinţii mult-rugători şi smeriţi, când Dumnezeu voieşte, pot vedea încă din viaţa aceasta pământească slava sau lumina Împărăţiei cerurilor, care este lumină necreată şi veşnică. Această lumină s-a arătat Sfinţilor Apostoli Petru, Iacov şi Ioan la Schimbarea la Faţă a Mântuitorului nostru Iisus Hristos pe Muntele Tabor (cf. Matei 17, 1-9; Marcu 9, 1-9; Luca 9, 27-36), ea fiind harul Preasfintei Treimi împărtăşit îngerilor şi sfinţilor, ca lumină, pace şi bucurie. Învăţătura Sfântului Grigorie Palama bazată pe Sfânta Scriptură, pe scrierile şi experienţa Sfinţilor Bisericii este o notă specifică Ortodoxiei, apărată puternic de curentul isihast din secolul al XIV-lea împotriva teologiei raţionaliste şi reducţioniste scolastice.

Din acest motiv, în Duminica a doua din Sfântul şi Marele Post este pomenit în mod deosebit Sfântul Grigorie Palama ca „fiu al dumnezeieştii şi neînseratei lumini”, adică teolog al luminii dumnezeieşti neapuse, necreate şi veşnice. El este numit în Triod „trâmbiţă a teologiei”, „stâlpul Bisericii cel nemişcat”, „sfeşnicul luminii”, „cunoscătorul tainei celei cereşti a Treimii” (Stihiri la Vecernia de sâmbătă seara).

Biserica a rânduit ca în a doua duminică din Sfântul şi Marele Post să fie pomenit Sfântul Grigorie Palama şi pentru a ne arăta că dreapta credinţă pe care am prăznuit-o în mod deosebit în duminica anterioară (Duminica Ortodoxiei) nu este o credinţă teoretică, ci este credinţa prin care credinciosul ortodox primeşte lumina slavei dumnezeieşti şi viaţa veşnică. Când mărturisim şi trăim intens dreapta credinţă, ne luminăm sufletul şi ne curăţim de păcate prin pocăinţă, post şi fapte bune, spre a dobândi mântuirea şi slava vieţii veşnice.