Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 -17 august 1925)

de | ian. 18, 2021 | Personalitatea zilei

Data de 18 ianuarie aduce la lumină o personalitate marcantă a secolului al XIX-lea, pe nimeni altul decât Ioan Slavici. Acum 173 de ani vedea lumina zilei într-un sat micuț din frumoasa Transilvanie al doilea copil al familiei Slavici, cel ce va să devină ulterior consacratul scriitor, jurnalist și pedagog român, autor al prestigioaselor creații „Moara cu noroc” , „Pădureanca” sau „Mara”.

Deși la prima vedere putea fi catalogat drept un copil sensibil, firav sau chiar timid, realitatea era cu totul alta. Asemeni contemporanilor săi, Ion Creangă și Mihai Eminescu, Ioan Slavici fura din poamele vecinilor, deși acasă avea din prisos, dispărea fără veste, ajungând să-și petreacă multe nopți lângă foc discutând cu amicii săi. Om de sprijin și cunoscător de carte, „Tata Bătrân” – căci așa îl numea autorul pe bunicul său – și-a pus toată nădejdea în singurul moștenitor de parte bărbătească al familiei, voind ca acesta să ajungă un vestit cărturar. De aceea, de cele mai multe ori, bunicul îi citea povești, urmând ca la vârsta maturității să-l îndemne pe Ioan Slavici să lectureze cărți populare sau chiar să citească Apostolul. Despre copilăria sa, Slavici mărturisea: „Avusem o copilărie, care acum, la vârsta la care mi-a fost dat să ajung, după dezamăgirile, prin care am trecut, și-n împrejurările în care-mi petrec viața, mi se pare înspăimântător de fericită.” Un alt aspect relevant din viața creatorului renumitelor personaje Mara, Persida sau Trică a fost prietenia care îl va marca pe viață cu marele Mihai Eminescu, supranumit și „Luceafărul poeziei românești”.

În decursul timpului, Ioan Slavici pune bazele mai multor reviste sau ziare, ajungând alături de George Coșbuc sau I.L. Caragiale editor la mai multe reviste de renume. Dintre principalele publicații asupra cărora Slavici și-a pus amprenta amintim: ziarul Tribuna, Timpul, revistele Vatra, Minerva, Ziua, ajungând cu timpul membru corespondent al Academiei Române și chiar un pilon de bază al Societății Junimea. Educația și valorile creștine insuflate de către bunicul său, citeț la biserica din sat, au influențat atât creația, cât și întreaga viață a autorului. Referitor la acest fapt, citându-l pe Nicolae Ștefan Noica, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel afirma cu prilejul Zilei Culturii Naționale că „Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici au fost printre primii intelectuali români care au lansat și susținut ideea construirii unei Catedrale Naționale, ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independență din anii 1877-1878, un edificiu bisericesc cu valoare de simbol național.” ( fragment extras din lucrarea „Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal”, apărută în 2011 la Editura Basilica a Patriarhiei Române).

Ioan Slavici trece la Domnul la data de 17 august a anului 1925, fiind înmormântat la Schitul Brazi din județul Vrancea, cuvântul de despărțire fiind citit de nimeni altul decât Gala Galaction.

Memoria scriitorului rămâne încă vie, pe întreg teritoriul transilvănean, dar și în întreaga Românie, nenumărate școli, străzi, instituții sau festivaluri și concursuri celebre purtându-i numele.

Radio Renasterea
Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 -17 august 1925)
/

Ultimele articole

Mai multe din Personalitatea zilei
Sculptorul CONSTANTIN BRÂNCUȘI (19 februarie 1876 – 16 martie 1957)

Sculptorul CONSTANTIN BRÂNCUȘI (19 februarie 1876 – 16 martie 1957)

Constantin Brâncuși s-a născut în satul Hobița din județul Gorj la data de 19 a lunii Făurar din anul 1876. Constantin era cel de-al șaselea copil al Mariei și al lui Radu Nicolae, familia Brâncuși fiind una înstărită și respectată în acele timpuri. Ca oricare alt...

VALERIU GAFENCU (24 ianuarie 1921 – 18 februarie 1952)

VALERIU GAFENCU (24 ianuarie 1921 – 18 februarie 1952)

Valeriu s-a născut la data de 24 ianuarie 1921 în Sângerei, județul Bălți, fiind cel dintâi născut al familiei Gafencu. Acest mare mărturisitor din temnițele comuniste a avut încă trei surori: Eleonora, Elisabeta și Valentina. Conform mai  multor surse, știm că...

Episcopul MELCHISEDEC ȘTEFĂNESCU (15 februarie 1823 – 16 mai 1892)

Episcopul MELCHISEDEC ȘTEFĂNESCU (15 februarie 1823 – 16 mai 1892)

Episcopul Melchisedec al Romanului, unul dintre cei mai culți și iscusiți ierarhi ai celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea se naște la data de 15 februarie 1823 în județul Neamț, într-o familie de preoți. Ambii părinți, atât preotul Petrache, cât și...

Poeta și prozatoarea Otilia Cazimir (12 februarie 1894 – 8 iunie 1967)

Poeta și prozatoarea Otilia Cazimir (12 februarie 1894 – 8 iunie 1967)

Otilia Cazimir, pe numele ei adevărat Alexandrina Gavrilescu, a văzut lumina zilei în 12 februarie 1894 în județul Neamț, fiind al cincilea copil al soților Ecaterina și Gheorghe Gavrilescu. Copilăria și-o petrece în satul natal Cotu Vameș, urmând ca în anul 1898 să...