Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 -17 august 1925)

Data de 18 ianuarie aduce la lumină o personalitate marcantă a secolului al XIX-lea, pe nimeni altul decât Ioan Slavici. Acum 173 de ani vedea lumina zilei într-un sat micuț din frumoasa Transilvanie al doilea copil al familiei Slavici, cel ce va să devină ulterior consacratul scriitor, jurnalist și pedagog român, autor al prestigioaselor creații „Moara cu noroc” , „Pădureanca” sau „Mara”.

Deși la prima vedere putea fi catalogat drept un copil sensibil, firav sau chiar timid, realitatea era cu totul alta. Asemeni contemporanilor săi, Ion Creangă și Mihai Eminescu, Ioan Slavici fura din poamele vecinilor, deși acasă avea din prisos, dispărea fără veste, ajungând să-și petreacă multe nopți lângă foc discutând cu amicii săi. Om de sprijin și cunoscător de carte, „Tata Bătrân” – căci așa îl numea autorul pe bunicul său – și-a pus toată nădejdea în singurul moștenitor de parte bărbătească al familiei, voind ca acesta să ajungă un vestit cărturar. De aceea, de cele mai multe ori, bunicul îi citea povești, urmând ca la vârsta maturității să-l îndemne pe Ioan Slavici să lectureze cărți populare sau chiar să citească Apostolul. Despre copilăria sa, Slavici mărturisea: „Avusem o copilărie, care acum, la vârsta la care mi-a fost dat să ajung, după dezamăgirile, prin care am trecut, și-n împrejurările în care-mi petrec viața, mi se pare înspăimântător de fericită.” Un alt aspect relevant din viața creatorului renumitelor personaje Mara, Persida sau Trică a fost prietenia care îl va marca pe viață cu marele Mihai Eminescu, supranumit și „Luceafărul poeziei românești”.

În decursul timpului, Ioan Slavici pune bazele mai multor reviste sau ziare, ajungând alături de George Coșbuc sau I.L. Caragiale editor la mai multe reviste de renume. Dintre principalele publicații asupra cărora Slavici și-a pus amprenta amintim: ziarul Tribuna, Timpul, revistele Vatra, Minerva, Ziua, ajungând cu timpul membru corespondent al Academiei Române și chiar un pilon de bază al Societății Junimea. Educația și valorile creștine insuflate de către bunicul său, citeț la biserica din sat, au influențat atât creația, cât și întreaga viață a autorului. Referitor la acest fapt, citându-l pe Nicolae Ștefan Noica, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel afirma cu prilejul Zilei Culturii Naționale că „Mihai Eminescu împreună cu Ioan Slavici au fost printre primii intelectuali români care au lansat și susținut ideea construirii unei Catedrale Naționale, ca semn de mulțumire adusă lui Dumnezeu după Războiul de Independență din anii 1877-1878, un edificiu bisericesc cu valoare de simbol național.” ( fragment extras din lucrarea „Catedrala Mântuirii Neamului – istoria unui ideal”, apărută în 2011 la Editura Basilica a Patriarhiei Române).

Ioan Slavici trece la Domnul la data de 17 august a anului 1925, fiind înmormântat la Schitul Brazi din județul Vrancea, cuvântul de despărțire fiind citit de nimeni altul decât Gala Galaction.

Memoria scriitorului rămâne încă vie, pe întreg teritoriul transilvănean, dar și în întreaga Românie, nenumărate școli, străzi, instituții sau festivaluri și concursuri celebre purtându-i numele.

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Ioan Slavici (18 ianuarie 1848 -17 august 1925)
Loading
/
Mai multe din Personalitatea zilei
Ioan Dragalina – generalul erou din Primul Război Mondial

Ioan Dragalina – generalul erou din Primul Război Mondial

Generalul Ioan Dragalina a fost stimat și iubit de subordonații săi. Un om deosebit care a murit eroic în luptele din Valea Jiului în Primul Război Mondial. El s-a născut în Imperiul Austriac, în Caransebeș, în anul 1860. Tatăl său (Alexandru Dragalina) provenea...

Simion Mehedinți – părintele geografiei românești

Simion Mehedinți – părintele geografiei românești

Geograf, profesor la Universitatea din București, membru al Academiei Române, creatorul și organizatorul învățământului geografic modern în România, cât și director al Revistei "Convorbiri literare", între anii 1907-1923. Acesta a fost SimionMehedinți. S-a născut la...

Nichita Stănescu – o comoară a secolului XX

Nichita Stănescu – o comoară a secolului XX

Nichita Stănescu (numele la naștere Nichita Hristea Stănescu) este considerat de critica literară și de publicul larg drept unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă” . S-a născut la 31 martie 1933,...

Alfred Nobel (21 octombrie 1833 -10 decembrie 1896)

Alfred Nobel (21 octombrie 1833 -10 decembrie 1896)

Numele savantului Nobel a rămas în istorie datorită premiului prestigios care îi poartă numele. Povestea omului de afaceri, chimistului și inventatorului este spectaculoasă. A brevetat peste 350 de invenții. Dintre  toate acestea, a rămas cunoscut în vremea sa pentru...

Gavriil Musicescu – părinte al muzicii corale naţionale

Gavriil Musicescu – părinte al muzicii corale naţionale

Gavriil Musicescu – muzician, dirijor și organizator de talent – a fost printre primii muzicologi care au scos în evidență frumusețea folclorului românesc. S-a născut la data de 20 martie 1847 la Ismail într-o familie iubitoare de muzică. Primele studii le-a făcut în...

Medicul NICOLAE KALINDERU (6 decembrie 1835 – 16 aprilie 1902)

Medicul NICOLAE KALINDERU (6 decembrie 1835 – 16 aprilie 1902)

Nicolae Kalinderu vede lumina zilei la data de 6 decembrie 1835 în București. Conform mai multor surse documentare, familia acestuia ar fi fost de origine turcă, numele lor însemnând în traducere „fiul filosofului”. Kalinderu a studiat în Franța timp de mai mulți ani...