Ion Creangă – scriitorul copilăriei noastre

Acestea sunt cuvintele celebre ale scriitorului preluate din ,,Amintiri din copilărie” :

,, Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie ! ”

Scriitor român recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie. Acesta a fost Ion Creangă.

Nici în ziua de azi nu se știe cu exactitate data la care s-a născut marele scriitor cu toate că, el însuși a afirmat în ,,Fragment de biografie” că s-ar fi născut la data de 1 martie 1837, dar este cunoscută și o altă teorie conform căreia, autorul s-ar fi născut la data de 10 iunie 1839, potrivit unor mitrici (condici) de nou născuți din Humulești.
Tinerețea lui Creangă este foarte bine cunoscută publicului prin prisma operei sale capitale ,,Amintiri din copilărie”  . În 1847 a început școala de pe lângă biserica din satul natal. A fost fiu de țăran, pregătit mai întâi de dascălul din sat, după care mama sa l-a încredințat bunicului matern, David Creangă, care l-a dus pe valea Bistriței, la Broșteni, unde a continuat școala.

După terminarea studiilor a fost timp de 12 ani a fost dascăl și diacon la diferite biserici din Iași. El a colaborat la elaborarea a patru manuale școlare, între care și un Abecedar (1868).

În 1875 l-a cunoscut pe Mihai Eminescu (care atunci era revizor școlar la Iași și Vaslui) cu care s-a și împrietenit. La îndemnul acestuia, el a scris cele mai importante opere ale sale (povești pentru copii și alte povestiri) . Din acestea amintim: Capra cu trei iezi (1875); Dănilă Prepeleac (1876); Fata babei și fata moșneagului (1877); Povestea lui Harap-Alb (1877);  Povestea unui om leneș (1878); Punguța cu doi bani (1875); Păcală (1880); Prostia omenească (1874); Ursul păcălit de vulpe (1880) ș.a. .
Opera ,,Amintiri din copilărie” reprezintă partea cea mai personală a lui Ion Creangă. Aceasta i-a stabilit reputația de mare prozator. Într-adevăr, alcătuirea meșteșugită a frazei, în care se vede totuși tonul poporan, – scoaterea la iveală a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebită, vivacitatea narațiunii și sinceritatea cu care povestește cele mai intime detalii ale vieții lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creangă una din cele mai însemnate opere ale literaturii române.

Scriitorul a suferit foarte mult după decesul lui Eminescu, și al Veronicăi Micle. El a murit pe data de 31 decembrie 1889, în casa sa din cartierul Țicău.

 

Surse:

  1. CălinescuIstoria literaturii române dela origini până în prezentde […], București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1941.
  2. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Ediție și prefață de Al. Piru, Editura Minerva, București – 1982.
Radio Renasterea
Radio Renasterea
Ion Creangă – scriitorul copilăriei noastre
Loading
/
Cădelniţa și tămâia – Cezar Login

Cădelniţa și tămâia – Cezar Login

Tămâia este privită ca unul dintre elementele caracteristice ale celebrărilor liturgice creştine. Însă folosirea tămâiei este mult mai veche. Este atestată în cultul Vechiului Testament (Ieş. 30, 1-8; Lev. 16, 12 etc.), în alte religii şi chiar în scopuri civile,...

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

In Memoriam Preasfințitul Părinte Episcop Vasile Flueraș Someșanul – Medalion Biobibliografic

Părintele Vasile Flueraș a odrăslit într-o familie cu rădăcini adânci în vechea lume românească din mărginimea Clujului. Părinții săi, Constantin și Rozalia Flueraș, au făcut parte din comunitatea străveche a satului Cluj-Mănăștur, până în anul 1894 o localitate distinctă din punct de vedere administrativ de orașul Cluj. Contribuția românilor din Mănăștur la pulsul românesc al Clujului a fost una deloc neglijabilă, comunitatea avându-l drept reprezentant ales în delegația clujeană la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 pe mănăștureanul Pavel Albu (1885-1939). Asemenea majorității românilor, familia episcopului Vasile și-a adus obolul ei de sânge și lacrimi la înfăptuirea idealului național românesc, bunicul său patern căzând pe fronturile Primului Război Mondial.  

Acoperământul Maicii Domnului | Pr. Conf. Dr. Lucian Farcaşiu

Acoperământul Maicii Domnului | Pr. Conf. Dr. Lucian Farcaşiu

Maica Domnului se bucură de o cinstire deosebită în teologia Bisericii Ortodoxe şi de o preţuire aleasă în evlavia credincioşilor ei. Printre temeiurile cinstirii ei se numără faptul că este Născătoare de Dumnezeu (Theotokos), L-a adus în lume, născându-L pe Fiul lui...

Sfântul Corbinian din Freising | Ierom. Grigorie Benea

Sfântul Corbinian din Freising | Ierom. Grigorie Benea

Vreme de 1000 de ani, Apusul și Răsăritul au fost unite în aceeași credinţă creștină. Creștini din Spania sau Galia puteau merge în pelerinaj la Locurile Sfinte și să se simtă la fel de acasă într-o biserică greacă sau siriană ca în bisericile din ținuturile lor de...