În Duminica a 4-a din Postul Mare (a Sfântului Ioan Scărarul), 22 martie 2026, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, i-a binecuvântat pe credincioșii din Parohia Ortodoxă Bistrița Bârgăului III, Protopopiatul Bistrița, județul Bistrița-Năsăud.

Cu acest prilej, de la ora 10:00, în biserica parohială cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de clerici. Din sobor au făcut parte: consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol – arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul de Bistrița – preotul Marius Pintican, preotul paroh Teodor Marius Cornea, precum și alți preoți invitați.

După citirea pericopei evanghelice duminicale, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a rostit un cuvânt de învățătură despre importanța pocăinței, a iertării și a spovedaniei în perioada Postului Mare, pornind de la versetele scripturistice: „Acum, zice Domnul, întoarceţi-vă la Mine din toată inima voastră, cu postiri, cu plâns şi cu tânguire. Sfâşiaţi inimile şi nu hainele voastre şi întoarceţi-vă către Domnul Dumnezeul vostru, căci El este milostiv şi îndurat, încet la mânie şi mult milostiv şi-I pare rău de răul pe care l-a trimis asupra voastră” (Ioil 2, 12-13).

Ierarhul a subliniat că perioada Postului Mare este un timp al înnoirii duhovnicești, în care credincioșii sunt chemați nu doar la postirea de bucate, ci și la curățirea inimii de răutate și la apropierea mai profundă de Dumnezeu.

„Ne găsim în Postul Mare și, pe lângă alte virtuți pe care ar trebui să le punem în practică, postim de bucate, dar ar trebui să postim și de răutate, să citim Sfânta Scriptură, să ne iertăm unii pe alții și să punem în practică această lucrare minunată – pocăința”, a spus Înaltpreasfinția Sa.

De asemenea, a vorbit despre adevăratul înțeles al termenului pocăință și a atras atenția asupra faptului că pocăința nu este ceea ce se înțelege în vorbirea curentă și nu înseamnă schimbarea confesiunii.

„Cuvântul pocăință vine de la cuvântul slavon pokajanije și înseamnă părere de rău. Părere de rău pentru păcatele și răutățile pe care le-am făcut. Grecii folosesc însă un cuvânt mai cuprinzător – metanoia – care înseamnă schimbarea felului de a trăi, de a gândi, de a vorbi și de a acționa. Acesta este înțelesul deplin al pocăinței. Sfântul Ioan Damaschin ne lasă și o definiție foarte potrivită: «pocăința este întoarcerea, cu lacrimi și cu părere de rău, de la păcat la virtute și de la diavol la Dumnezeu». Iar o bună pocăință se încheie întotdeauna cu o bună spovedanie și cu împărtășanie”, a arătat ierarhul.

În cuvântul său, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a oferit și exemple de pocăință sinceră din Sfânta Scriptură și din literatura duhovnicească. Astfel, a amintit pilda fiului risipitor, viața Sfintei Maria Egipteanca, dar și scrierile filocalice, în special lucrarea „Scara Raiului” a Sfântului Ioan Scărarul, inclusă în volumul al IX-lea al Filocaliei. Astfel, ierarhul a evidențiat viața și învățăturile Sfântului Ioan Scărarul, pomenit în această duminică, care arată, în scrierile sale, importanța postului, a rugăciunii și a pocăinței în urcușul duhovnicesc al credinciosului.

În încheiere, ierarhul i-a îndemnat pe credincioși să trăiască această perioadă cu mai multă responsabilitate duhovnicească, pentru a întâmpina sărbătoarea Învierii Domnului cu inimă curată și cu bucurie.

„M-am îndemnat pe mine și pe dumneavoastră să ne pocăim așa cum se cuvine și să ne spovedim bine, pentru a întâmpina Sfintele Paști cu multă bucurie și ușurință sufletească”, a conchis ierarhul

Răspunsurile liturgice au fost date de corul parohial, înființat în urmă cu doi ani. La chinonic, un grup de fete îmbrăcate în straie tradiționale specifice Văii Bârgăului a interpretat mai multe pricesne.

La finalul slujbei, preotul paroh Teodor Marius Cornea i-a mulțumit Înaltpreasfinției Sale pentru prezență și binecuvântare. Totodată, în semn de prețuire și recunoștință, din partea comunității parohiale, i-a oferit un tablou pictat pe lemn de nuc, reprezentând o compoziție inspirată din viața satului de pe Valea Bârgăului, cu plugari și peisaj rural.

Pentru întreaga activitate pastoral-misionară și administrativă, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei l-a hirotesit sachelar, cu dreptul de a purta brâu albastru, pe parohul Teodor Marius Cornea. Primarul comunei Bistrița Bârgăului, domnul Vasile Laba, a primit „Gramata Mitropolitană însoțită de Sfânta Scriptură, cartea de căpătâi a credinciosului”, iar domnul George Rânziș, consilier parohial și donatorul terenului pentru construcția casei parohiale, a fost distins cu Ordinul „Sfântul Ierarh Pahomie de la Gledin” pentru mireni. Mai mulți binefăcători au primit diplome de aleasă cinstire, iar copiii și tinerii prezenți au primit cărți duhovnicești din partea ierarhului.

Sfânta Liturghie a fost oficiată în prezența oficialităților locale și județene, precum și a numeroși credincioși, o parte fiind îmbrăcați în straie populare specifice Văii Bârgăului.

Scurt istoric

Parohia Ortodoxă Bistrița Bârgăului III a luat ființă la data de 1 ianuarie 2024, desprinzându-se din Parohia Ortodoxă Bistrița Bârgăului I, ca o necesitate a dinamizării activității pastoral-misionare în zona Pustă.

Biserica Ortodoxă din Bistrița Bârgăului – zona Pustă, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, afiliată noii parohii, a fost construită în perioada 1993–1998, fiind sfințită la data de 12 iulie 1998 de Arhiepiscopul Irineu al Alba Iuliei, care, la acea vreme, era Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului.

Din luna ianuarie 2024, odată cu înființarea Parohiei Bistrița Bârgăului III, comunitatea parohială este păstorită de preotul paroh Teodor Marius Cornea.

Mai multe fotografii AICI

Autor: Darius Echim / Mitropolia Clujului

Foto credit: Diana Givan Serețan și Paraschiva Oșan