„Şi toate averile mele de le-aş împărţi şi trupul meu de mi l-aş da să-l ardă, dar dacă n’am iubire, nimic nu-mi foloseşte” (1 Corinteni 13, 3).
În emisiunile precedente am discutat despre cunoașterea și chiar îndumnezeirea prin iubire, precum și despre actualitatea iubirii creștine, atingând uneori corzi sensibile ale antinomiilor lumii contemporane, precum dispoziția deicidă a omului contemporan în contextul unei acute crize a modernității, sau conflictul dintre iubirea autonomizată și iubirea creștină. Astăzi vom păși împreună pe aceeași cale, întâlnind Iubirea și moartea sau caracterul răstignitor al iubirii. Iar pentru început ne vom apleca asupra „Hainelor de piele” și a mortalității biologice.
În această emisiune și în cele care vor urma, încercăm, într-o prezentare succintă, un posibil răspuns (o soluție) la multiplele fațete ale crizei pe care o traversează omul contemporan, criză care își are rădăcinile într-o penurie de iubire sau într-o îmbolnăvire a ei, fiindcă, așa cum ne învață Apostolul, „De-aş grăi în limbile oamenilor şi ale îngerilor, dar dacă n’am iubire făcutu-m’am aramă sunătoare şi chimval zăngănitor. Şi de-aş avea darul profeţiei şi de-aş cunoaşte toate tainele şi toată ştiinţa şi de-aş avea credinţa toată să pot muta şi munţii, dar dacă n’am iubire, nimic nu sunt. Şi toate averile mele de le-aş împărţi şi trupul meu de mi l-aş da să-l ardă, dar dacă n’am iubire, nimic nu-mi foloseşte” (1 Corinteni 13, 1-3).
De asemenea, considerăm că iubirea nemărginită a Maicii Domnului – izvor al efluviilor de iubire care susțin și ocrotesc umanitatea și o neîntreruptă prezență prin roua iubirii sale materne –, și actualizarea experienței unor Sfinți, mai vechi sau mai noi, din toate locurile și timpurile, ale căror mărturii sunt permanente temeiuri de viață trăită în Iubire, care trăiesc nu într-un timp obișnuit ci în timpul (veșnic a) lui Dumnezeu, care este un etern astăzi, oferă răspuns tuturor formelor de criză contemporană (a se vedea, în acest sens, Cuvântul introductiv… al părintelui Constantin Galeriu, în G. Habra, Iubire și senzualitate, pp.I-II ).
