Iuliu Hațieganu – doctorul săracilor

Iuliu Hațieganu a fost un medic internist român, care a adus bogate contribuții în domeniul medical, în special prin studiile sale despre boala tuberculozei. A format la Cluj prima școală de medicină internă. A fost membru al Academiei Române. Astăzi, Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca îi poartă numele. De asemenea, este fondatorul Clubului Sportiv Universitatea Cluj în toamna lui 1919, cunoscut mai ales sub numele de „U Cluj”.

Iuliu Hațieganu s-a născut la data de 14 aprilie 1885 în satul Dârja din județul Cluj. Ulterior familia sa s-a mutat în comuna Cojocna. După ce a absolvit școala din satul Cojocna, în anul 1896 s-a înscris la gimnaziul inferior din Cluj. Apoi a studiat la liceul din Blaj, unde a fost coleg de clasă cu viitorul cardinal Iuliu Hossu. La absolvirea liceului, Iuliu Hațieganu a concurat pentru o bursă la Facultatea de Teologie a Universității din Budapesta, dar nu a reușit și s-a hotărât să urmeze medicina la Cluj.  În anul 1909 a absolvit Facultatea de Medicină, care la acea vreme aparținea de Universitatea Babeș-Bolyai. În anul 1910 a obținut diploma de doctorat în medicină și chirurgie și a devenit asistentul profesorului Zsigmond Purjesz.

În anul 1914 publică un studiu  asupra galactozuriei alimentare în Jurnalul Medical din Budapesta. Articolul a fost apreciat de comunitatea medicală.

În timpul Primului Război Mondial a condus secția de medicină internă a Spitalului Militar din Cluj. După Război, în anul 1918 a fost unul din delegații tineretului universitar la Adunarea Națională de la Alba Iulia și a susținut în fața Consiliul Dirigent al Transilvaniei reînființarea Universității din Cluj. Prietenul său, medicul militar Iuliu Moldovan, secretarul sănătății publice contribuie la cauza lui Iuliu Hațieganu. A  prezentat un raport asupra stării de sănătate a populației din Transilvania și subliniază necesitatea redeschiderii Facultății de Medicină din Cluj. În cele din urmă insistențele au ajuns la țintă. Facultatea de Medicină a fost redeschisă, în același an, 1918, iar Iuliu Hațieganu, care la acea vreme avea 33 de ani a fost numit cadru didactic de clinică medicală. Anul următor, 1919 a făcut un stagiu la Facultățile de Medicină din București și Iași. Apoi, în același an, 1919, a devenit primul decan al Facultății din Cluj și a făcut parte din consiliul care a ales cadrele didactice ale nou-înfințatei instituții. Printre profesorii aleși se numără personalități precum Emil Racoviță, Victor Babeș și Victor Papilian.

Între anii 1919-1948 a fost director al Clinicii Medicale I.

În anul 1922 a efectuat o vizită de studii în Franța,  iar în anul 1927 în Franța și Elveția.

Între anii 1930-1932, din fonduri proprii, colectă publică și bani de la ASTRA, Iuliu Hațieganu, a cumpărat un teren de 25 de hectare pe care l-a transformat în parc pentru studenți, unde aceștia să poată întreprinde activități sportive. Acest parc există și astăzi pe malul Someșului. Inițial parcul a fost dedicat memoriei unicului său copil, mort la numai 8 ani. Astăzi, parcul îi poartă numele.

În anul 1932 a introdus învăţământul de policlinică medicală, iar în anul 1934, medicina sportivă. A fost fondator al şcolii clujene de medicină internă. În anul 1939 a fost numit director al Școlii Normale Superioare din Cluj.

Între anii 1953-1959 a fost director al Clinicii Medicale III.

Studenții îl vedeau ca pe un om de geniu. Prof. Ștefan Blăjan, care a lucrat cu Hațieganu timp de mulți ani, a rămas uimit de capacitatea lui de a înțelege profund mecanismele vieții. La catedră, Iuliu Hațieganu își învăța studenții că medicul „trebuie să se apropie sufletește și să-i trateze cu dragoste și blândețe” pe pacienți. Un alt detaliu ce merită menționat este că pe toată durata activității sale oferea consultații gratuite pentru studenți și oameni săraci.

Instaurarea Regimului Comunist l-a făcut pe Iuliu Hațieganu să-și piardă funcțiile. Atât el, cât și colaboratorii săi au fost concediați pe baza unor „judecăți populare”. Din fericire și-a păstrat domiciliul, unde și-a deschis un cabinet medical privat.

În anul 1955 a devenit membru titular al Academiei Române. De asemenea era membru al Societății Medicale a Spitalelor din Paris, al Societății Internaționale de Gastroenterologie, al Societății de Studii Științifice asupra Tuberculozei.

A trecut la cele veșnice la data de 4 septembrie 1959 în Cluj. Iuliu Hațieganu este un om plin de merite. A fost preocupat de sănătatea celor din jurul său. A militat pentru redeschiderea Facultății de Medicină, a amenajat un parc pentru studenți, unde să practice sportul, îi consulta gratuit pe studenți și pe oamenii sărmani și, deasupra tuturor acestora, a cercetat mult și a scris multe studii pe diverse subiecte medicale, prin care a ajutat medicii de pretutindeni să-și perfecționeze tehnicile de tratare a pacienților.

 

Surse:

https://www.bjc.ro/wiki/index.php/Ha%C8%9Bieganu%2C_Iuliu

https://ro.wikipedia.org/wiki/Iuliu_Ha%C8%9Bieganu

https://www.egco.ro/2019/09/04/medicul-si-profesorul-iuliu-hatieganu-60-de-ani-de-la-stingerea-din-viata/

 

Radio Renasterea
Radio Renasterea
Iuliu Hațieganu - doctorul săracilor
Loading
/
Dietrich Bonhoeffer și curajul credinței | Episcopul Benedict

Dietrich Bonhoeffer și curajul credinței | Episcopul Benedict

Pentru pastorul luteran Dietrich Bonhoeffer, mărturisitor al secolului al XX-lea, conceptul de „ucenicie” la școala lui Hristos devine imagine pentru viaţa creștină și capătă valenţe metodologice. A-I urma lui Hristos, pe modelul „lasă mrejele, și vino”, înseamnă a...

Guido Schäffer, sportivul misionar | Episcopul Benedict Bistrițeanul

Guido Schäffer, sportivul misionar | Episcopul Benedict Bistrițeanul

Nu de puţine ori, privind la Hristos, modelul Său ne pare foarte îndepărtat și inaccesibil. Și atunci, există sfinţii, prietenii Săi, care ne oferă „traduceri” ale sfinţeniei, adaptate la timpul și la geografi a noastră. Viaţa Bisericii înseamnă o astfel de succesiune...